UPDATE Partidul lui Macron a obţinut majoritatea absolută în Adunarea Naţională - exit-poll

Formaţiunea preşedintelui francez Emmanuel Macron, La Republique en Marche, a obţinut majoritatea absolută în camera inferioară a Parlamentului, Adunarea Naţională, arată exit-polluri citate de AFP.

UPDATE II Preşedinta Frontului Naţional, Marine Le Pen, a obţinut un mandat în Adunarea Naţională, unde va reprezenta circumscripţia a 11-a Pas-de-Calais, relatează Le Figaro.

Şefa partidului de extremă-dreapta, care a obţinut 46,02% din voturi în primul tur de scrutin, a înfruntat-o pe candidate La Republique en Marche Anne Roquet.

Este pentru prima dată când Le Pen obţine un mandate de deputat.

Şi partenerul ei de viaţă, vicepreşedintele FN Louis Aliot, a fost ales, în circumscripţia a 2-a Pyréenées-Orientales, cu 50,56% din voturi.

Potrivit exit-pollurilor, FN a obţinut în total opt mandate.

UPDATE Partidul a obţinut 355 din totalul de 425 de mandate puse în joc la al doilea tur al alegerilor legislative, ce s-a derulat duminică.

Partidul de dreapta Les Republicains şi formaţiunea UDI vor obţine 125 de mandate, iar Partidul Socialist 49. Formaţiunea lui Jean-Luc Melenchon, la France Insoumise (stânga), şi PCF vor avea 30 de reprezentanţi în Adunarea Naţională, iar Frontul Naţional, al lui Marine Le Pen, opt mandate.

Rata de participare la al doilea tur de scrutin al alegerilor legislative din Franţa, ce s-a derulat duminică, a fost de 44,4%, relatează 20minutes.fr.

Rata absenteismului, de 56,6%, este una record.

În primul tur de scrutin, absenteismul a atins 51,29%, o premieră în primul tur al alegerilor legislative în Republica a V-a.

La République en Marche, partidul preşedintelui francez, Emmanuel Macron, împreună cu aliaţii săi, a obţinut primul loc în cadrul primului tur al alegerilor parlamentare, cu 32,32% dintre voturi, partidele de dreapta (Republicanii, alături de aliaţii acestora) având 21, 56 %.

Ultimele sondaje de opinie, publicate joi şi vineri, arată o majoritate absolută : între 430 şi 470 de mandate pentru La République en Marche (LREM) şi aliatul său centrist MoDem, adică trei sferturi din totalul de 577 de deputaţi câţi numără parlamentul Franţei. Un parlament în care majoritatea este deci de 289. 

Membrii LR – partidul Republican, conservator – şi centriştii care sunt aliaţii cu ei speră să piardă « doar » jumătate din mandatele pe care le deţin în Parlamentul actual, 226 la număr. În viitorul legislativ, se aşteaptă să obţină mai degrabă între 70 şi 110 mandate pentru LR şi UDI iar statele majore pariază el pe un maxim de o sută de mandate în noul parlament. Dreapta tradiţională se poate însă consola cu idea că va fi prima forţă politică din opoziţie.

Socialiştii francezi sunt ei într-o situaţie şi mai cruntă. Majoritari până acum cu 283 de mandate, ei speră să-şi poată forma un grup parlamentar în viitoarea Adunare naţională, adică să obţină cel puţin 15 aleşi, baremul minim pentru a putea forma un grup şi a primi deci o serie de avantaje financiare şi de funcţionare.

Franţa nesupusă, mişcarea stângistului Jean-Luc Mélenchon, ajunsă după primul tur înaintea socialiştilor dar şi a comuniştilor cu care nu se aliase, ar putea mai uşor forma un grup şi deci întruchipa aceea urmă de opoziţie la stânga spectrului politic. Ca să-i atragă pe alegători la urne duminică 18 iunie şi să contreze o probabilă hegemonie macronistă în viitorul parlament, Mélenchon a reamintit la un miting electoral că « aici suntem în Franţa, nu în Rusia. Dacă un parlament trebuie să fie o armată în poziţie de drepţi, atunci nu mai e nevoie de parlament, asta se cheamă o dictatură » a spus tribunul de stânga atenţionând asupra pericolelor şi riscurilor pe care le-ar reprezenta un parlament prea macronist.

Nici formaţiunea populistă Frontul Naţional, al lui Marine le Pen, nu a reuşit să performeze, dovedindu-se incapabilă de a-şi consolida poziţia pe care a avut-o la recentele alegeri prezidenţiale. Frontul Naţional s-a clasat pe poziţia a treia, adunând 14% din voturile electoratului.

Deputaţii din Adunarea Naţională sunt aleşi prin sistem electoral majoritar uninominal în două tururi de scrutin, alegerile desfăşurându-se în cele 577 de circumscripţii electorale din Franţa.

Preşedintele francez Emmanuel Macron intenţionează să transmită o reformă privind reglementările în domeniul muncii până la sfârşitul lunii septembrie, înainte de a aborda schemele de pensii, în 2018.

Se estimează că în Franţa, prezenţa la vot în cel de-al doilea tur va scădea la 47%, comparativ cu nivelul de 48,71% înregistrat cu o săptămână înainte.

 Reînnoirea Adunării Generala va fi de o amploare inedită, sub efectul „valului Macron”, care deschide porţile unei noi generaţii de aleşi, dintre care o parte novici în politică. Numai 222 de deputaţi aflaţi în legislativul actual s-au calificat pentru al doilea tur de scrutin.

În total, 1.146 de candidaţi, dintre care 40% de femei, se înfruntă pentru cele 573 de mandate aflate în joc. Patru deputaţi au fost aleşi din primul tur de scrutin. 

Printre personalităţile rămase în cursă se află Marine Le Pen — lidera Frontului Naţional, care vizează un mandat de deputat în fieful său din Hénin-Beaumont (nord), după ce a fost învinsă în turul al doilea al prezidenţialelor de Emmanuel Macron—, fostul prim-ministru socialist Manuel Valls, candidat în regiunea pariziană, şi Jean-Luc Mélenchon la Marsilia (sud-est). 

Zeci de mii de poliţişti şi jandarmi patrulează pe străzi şi în special în apropierea secţiilor de votare, care sunt supravegheate video, de teama unor încercări de atentate.