Europenii nu ştiu în ce direcţie merge Europa

Europa este angrenată, în prezent, într-o dezbatere asupra a ceea ce trebuie făcut după respingerea Constituţiei Europene de către alegătorii francezi şi olandezi, la referendumurile de anul

Europa este angrenată, în prezent, într-o dezbatere asupra a ceea ce trebuie făcut după respingerea Constituţiei Europene de către alegătorii francezi şi olandezi, la referendumurile de anul trecut.
Votul negativ pare a arăta că elita politică europeană este în contratimp cu cetăţenii de rând, tocmai de aceea UE hotărând să ia o pauză de gândire, pentru a digera lecţiile respingerii şi a decide ce trebuie făcut în viitor. În acest sens, guvernul Austriei, ţară căreia îi revine, în prezent, potrivit principiului rotaţiei, preşedinţia UE, a invitat un număr de personalităţi politice şi culturale europene de frunte pentru a discuta aceste probleme în cadrul unei reuniuni care a avut loc nu de mult, la Salzburg. BBC online a adresat unora dintre participanţi rugămintea de a răspunde la două întrebări:

n Ce trebuie să facă UE pentru a câştiga încrederea cetăţenilor?
n Ce trebuie făcut în privinţa Constituţiei Europene?
Iată răspunsurile:

Vaira Vike-Freiburga, preşedintele Letoniei:
"Poate nu e nevoie de o Constituţie atotcuprinzătoare"
1. De obicei, ceea ce se discută în mass-media sunt aspectele practice ale deciziilor de zi cu zi, ce dimensiuni trebuie să aibă cuştile pentru puii de găină sau câţi castraveţi poate vinde un cultivator. Nu e o treabă prea atrăgătoare, iar oamenii nu prea manifestă interes. Cred că trebuie să punem mai mult accentul pe educaţie, ştiinţă, arte, istorie. Europa înseamnă mult mai mult decât balastul birocratic şi nu suntem totdeauna conştienţi de acest fapt.
2. Există trei opţiuni: resuscitarea documentului pe care Franţa şi Olanda l-au respins; reţinerea celor mai bune prevederi ale sale; dispensarea de o nouă Constituţie. Poate nu avem nevoie de o Constituţie atotcuprinzătoare - nici astăzi Marea Britanie nu are un asemenea document -, sunt necesare modalităţi mai bune şi mai dinamice de a asigura conducerea treburilor europene. Conducerea Europei celor 25 trebuie să fie mai eficace decât a fost conducerea Europei celor 15.

Ursula Plassnik, ministrul de externe al Austriei:
"Nu există răspunsuri instantanee"
1. Trebuie să înfruntăm cu curaj propriile noastre temeri, evitând autoindulgenţa sau neputinţa. Să ne concentrăm asupra a ceea ce dorim să facem în viitor: dezvoltarea unui mod european de viaţă sigur, astfel încât să putem fi un partener de încredere cu restul lumii. Întrebarea nu este neapărat ce proceduri trebuie adoptate, ci, mai degrabă, dacă Europa este în stare să atingă scopurile pe care şi le propune. Cetăţenii europeni doresc ca UE să ofere răspunsuri concrete la întrebările care îi preocupă - legate de locurile de muncă, de dezvoltarea economică, de securitate. Detaliile mecanismelor interne europene nu-i prea sunt accesibile şi nu-i interesează. Ceea ce e important este cum funcţionează aceste mecanisme.
2. 13 state membre ale UE au adoptat Constituţia, două dintre ele prin vot public, două dintre state au respins textul în cadrul unor referendumuri. Nu există răspunsuri prefabricate la problemele constituţionale. Vom acţiona în direcţia unei soluţii care să respecte dorinţele tuturor celor 25 de state membre. La sfârşitul preşedinţiei austriece aş dori să avem o coregrafie comună, care să ne permită să înaintăm împreună mai departe.

Josep Borrell, preşedintele Parlamentului European:
"Nimeni nu ştie ce trebuie să facem în legătură cu Constituţia"
1. Nu sunt de acord cu ideea că cetăţenii şi-au pierdut încrederea în Europa, deşi, fireşte, unele îndoieli au fost exprimate la referendumurile organizate în Franţa şi Olanda. Ceea ce trebuie să facem este să oferim politici europene mai bune, care să răspundă nevoilor oamenilor. Politici care să creeze în Europa coeziune socială şi care să ofere mai multe slujbe. Trebuie, de asemenea, să facem ca instituţiile europene să aibă un caracter mai democratic şi trebuie să găsim noi modalităţi de funcţionare a Uniunii.
2. Nimeni nu ştie exact ce trebuie să facem în legătură cu Constituţia. Nu există un răspuns clar. Ne aflăm într-o perioadă de reflecţie, care va dura mai mult de un an. Parlamentul European a lăsat deschise toate opţiunile. Desigur, e dificil de crezut că textul original poate intra în vigoare după voturile negative din Franţa şi Olanda. Cum să elaborăm însă un nou text? Va trebui să convocăm o nouă convenţie europeană?

Margot Wallstrom, vicepreşedinte al Comisiei Europene:
"Să ne plecăm urechea la doleanţele cetăţenilor"
1. Există trei lucruri pe care trebuie să le facem pentru a ne reconecta la starea de spirit a cetăţenilor: să ascultăm în mai mare măsură doleanţele lor şi să îmbunătăţim structurile democratice ale UE; să comunicăm mai bine ceea ce dorim să facem; să fim mai prezenţi pe plan local, acolo unde trăiesc oamenii. Va trebui să acţionăm prin intermediul parlamentelor naţionale şi al societăţii civile. Va trebui să organizăm consultări în toate problemele importante, astfel încât oamenii să-şi poată spune cuvântul asupra lor.
2. Înainte de a insufla o viaţă nouă Constituţiei, avem nevoie să ştim, pe calea unor dezbateri, ce dorim să facă UE, care este locul ei în lume. Doar atunci când vom discuta aceste lucruri vom putea decide ce fel de instituţie avem nevoie. Cred că, în iunie, statele membre vor spune că au nevoie de mai mult timp. Personal, gândesc că procesul ratificării ar putea coincide cu alegerile din 2009. Alţii cred însă că acest lucru ar putea interveni mai devreme.