Europa, la ora marilor decizii
0
Liderii europeni au o săptămână de foc. Trebuie să decidă soarta Greciei, să cadă la o înţelegere privind imigranţii din Africa şi Orientul Mijlociu şi să pună la punct o nouă strategie a Alianţei Nord Atlantice.
Miniştrii de Finanţe din zona euro se vor întâlni, miercuri seară, din nou, pentru a pregăti un al doilea summit al liderilor UE, pentru joi, când se speră că se va găsi o soluţie pentru prelungirea acordului financiar pentru Grecia şi salvarea statului elen de faliment.
Şefii de stat şi de guvern din UE se văd astfel nevoiţi să discute şi despre Grecia deşi aveau pe agendă un subiect destul de complicat, cel al propunerilor Comisiei Europene privind cota de imigranţi din Africa şi Orientul Mijlociu care se află în Italia, Grecia, Malta, şi pe care fiecare stat membru ar trebui să o primească.
Cotele de imigranţi
Funcţionarii de la Bruxelles au elaborat un proiect de acord privind redistribuirea a 40.000 de imigranţi extracomunitari din Grecia şi Italia, documentul urmând să fie supus votului cu ocazia reuniunii Consiliului European. Chiar dacă documentul va fi adoptat cu ocazia reuniunii de joi şi vineri, statele membre UE ar urma să înceapă redistribuirea imigranţilor abia la sfârşitul lunii iulie.
„Toate ţările se vor pronunţa până la sfârşitul lunii iulie în privinţa redistribuirii imigranţilor“, afirmă surse europene. Cu o zi înainte de această întâlnire la nivel înalt a liderilor UE, poziţiile privind primirea acestor imigranţi nu lăsau să se înţeleagă că se va ajunge prea uşor la o înţelegere.
Luni, Uniunea Europeană a lansat oficial o misiune navală de luptă împotriva traficului de imigranţi în Marea Mediterana, printre ale cărei obiective se află distrugerea ambarcaţiunilor folosite de traficanţi. Dar, în absenţa unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU care să autorizeze recurgerea la forţă în apele teritoriale libaneze, rezultatele acestei misiuni vor fi deocamdată foarte limitate.
NATO analizează strategia nucleară rusă
Decizii importante privind Europa, mai ales Europa de Est, urmează să ia şi miniştrii Apărării ai NATO, care s-au reunit, de ieri, la Bruxelles. România este reprezentată de ministrul Apărării, Mircea Duşa.
Secretarul american al Apărării, Ashton Carter, a declarat înaintea acestei întâlniri, că NATO trebuie să se pregătească pentru o confruntare de lungă durată cu Rusia, chiar şi după plecarea de la putere a preşedintelui Vladimir Putin. Publicaţia germană „Welt am Sonntag“ scrie că pentru prima dată după sfârşitul Războiului Rece, miniştrii Apărării aliaţi vor studia un document confidenţial privind strategia nucleară rusă, pregătit de comandamentul NATO.
Alianţa intenţionează să analizeze potenţialul nuclear al Moscovei în urma recentelor declaraţii ale preşedintelui rus Vladimir Putin potrivit cărora, Rusia intenţionează să pună în serviciu 40 de noi rachete balistice nucleare capabile să străpungă scutul american antirachetă.
Ambasadorul SUA la NATO, Douglas Lute, a declarat că Washingtonul nu ia în calcul reinstalarea de arme nucleare în Europa, ca răspuns la retorica nucleară a Rusiei.
Potrivit lui Lute, „o decizie de a readuce arme nucleare, care se aflau în Europa în urmă cu 30 de ani, nu este luată în calcul“.
„În prezent are loc o evaluare la Washington şi în paralel la NATO pentru a analiza toate consecinţele faptului că Rusia vorbeşte despre armele sale nucleare şi despre ce se poate vedea în realitate în ceea ce priveşte dezvoltarea şi instalarea de arme nucleare“, a declarat Douglas Lute, precizând că această evaluare continuă.
„Referitor la aceasta şi la acţiunile de răspuns care ar trebui adoptate nu s-a luat încă nicio decizie“, a spus Lute.
Ambasadorul american la NATO a amintit că Washingtonul a acuzat Federaţia Rusă de încălcarea „unuia dintre principalele acorduri din perioada de după războiul rece: acordul de neproliferare a armelor de distrugere în masă cu rază medie de acţiune“.
Tancuri americane în România
Miniştrii Apărării vor mai decide să consolideze Forţa de reacţie rapidă a NATO, crescându-i capacitatea la „30.000-40.000 de oameni“, adică „mai mult decât o dublare“ a efectivului actual, după cum a anunţat, luni, secretarul generalal al Alianţei Nord-Atlantice Jens Stoltenberg.
El a adăugat că NATO urmează să-şi „accelereze procesul decisional“ pentru a face faţă noilor provocări, prin crearea în cadrul structurii sale de comandă a unui nou cartier general care să coordoneze problemele de logistică.
Şi tot cu această ocazie, şeful Pentagonului a anunţat că Bulgaria, România, Polonia şi ţările baltice au acceptat să găzduiască tancuri, artilerie şi alte echipamente militare americane.
Eşecul UE şi NATO în Balcanilor lasă uşa deschisă Rusiei
Preşedintelui rus Vladimir Putin i se oferă ocazia să-şi extindă influenţa în Balcani, avertizează Gjorge Ivanov, preşedintele Macedoniei, apreciind că eşecul UE şi NATO de a oferi unor ţări din regiune o cale către aderare a deschis uşa pentru ambiţiile Rusiei, relatează Bloomberg online.
„Evident, UE a uitat de geografie, însă Rusia excelează la geografie“, a declarat Ivanov.
„Dacă creezi un gol, atunci cineva va vrea să-l umple“, a şeful statului macedonean.
Se încarcă comentariile...
