Euro împlineşte 10 ani. Provocările şi ameninţările monedei euro

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Un document oficial al Fondului European de Salvare vorbeşte despre riscul "dispariţiei monedei unice"
Un document oficial al Fondului European de Salvare vorbeşte despre riscul "dispariţiei monedei unice"

Moneda euro, aflată anul trecut în mijlocul celor mai sumbre scenarii, a împlinit astăzi 10 ani. 1 ianuarie 2002 a marcat introducerea bancnotelor şi monedelor euro în Uniunea Europeană. Euro este moneda unică folosită în prezent de 17 de state membre UE care alcătuiesc zona euro.

Euro a fost lansat însă în ianuarie 1999 şi a devenit noua monedă oficială a 11 state membre, în locul vechilor monede naţionale - cum ar fi marca germană şi francul francez. A fost introdusă în două etape, prima dată ca o monedă virtuală şi în scopuri contabile, în timp ce monedele vechi au continuat să fie folosite pentru efectuarea plăţilor în numerar. Euro a apărut apoi în formă fizică la 1 ianuarie 2002.

Ce avantaje a adus euro

Comisia Europeană a prezentat moneda unică ca una din cele mai mari realizări ale construcţiei europene. „În perioada de pre-criză, zona euro ca întreg au beneficiat de stabilitate macroeconomică cu o inflaţie stabilă, de rate scăzute ale dobânzilor, de o perioadă extrem de lungă de creştere economică şi de o piaţă internă puternică".

Cele 332 de milioane de persoane care utilizează moneda euro nu mai trebuie să plătească costurile suplimentare pentru monedele de schimb. Există mai multă transparenţă în tranzacţiile transfrontaliere astfel că milioane de consumatori pot compara preţurile între ţări.

Înainte de aderarea la euro, toate ţările potenţial membre sunt obligate să îndeplinească anumite criterii stricte din punct de vedere economic şi monetare, pentru a menţine disciplina bugetară.

Criza bancară din 2008 şi consecinţele ei au pus sistemul la mare încercare. El este testat la maxim în contextul crizei datoriilor suverane.

Ce au spus liderii europeni despre prăbuşirea euro: costuri catastrofale, avertizări de război

În anul crizei datoriilor suverane, zona euro a fost greu pusă la încercare. După multe analize şi previziuni sumbre legate de destrămarea zonei euro, cei mai importanţi lideri din UE şi ai instituţiilor europene nu au mai considerat acest subiect un tabu:

VIDEO Ce costuri presupune prăbuşirea zonei euro

Preşedintele Comisiei Europene Jose Barroso a estimat că dacă zona euro și UE s-ar prăbuși, aceasta ar costa fiecare stat membru echivalentul a 50% din PIB, doar într-o fază inițială. "Dacă zona euro sau Uniunea Europeană se vor prăbuși, costurile estimate se ridică la 50% din PIB într-o fază iniţială. Se estimează că PIB-ul Germaniei se va contracta cu 3%. În plus, s-ar pierde un milion de locuri de muncă în cazul în care zona euro s-ar transforma într-un club mai restrâns ", a declarat Barroso.

Înaintea unui extra summit al zonei euro, programat pentru 27 octombrie, Cancelarul german Angelei Merkel, a avertizat: „Nimeni nu ar trebui să fie convins de alţi 50 de ani de pace şi prosperitate în Europa. Nu sunt o garanţie. Dacă euro cade, atunci Europa cade", a spus Merkel.

Ministrul de finanțe polonez Jan Vincent-Rostowski a declarat în faţa eurodeputaţilor că un război în Europa în cazul destrămării UE nu este imposibil: "Trebuie să salvăm Europa, cu price preț. Pericolul unui potențial război, în următorii 10 ani este un scenariu la care ar trebui să ne gândim. Dacă cuvântul" zona euro" ar dispărea atunci există riscul ca UE să nu supraviețuiască".

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a acceptat, în premieră pentru şeful unei astfel de instituţii, să vorbească recent despre analizele legate de prăbuşirea monedei euro, într-un interviu acordat The Financial Times.

"Nu am niciun fel de îndoiala în privinţa monedei unice şi nici asupra procesului ireversibil legat de euro, dar foarte mulţi oameni din exteriorul zonei euro petrec mult timp făcând aceste speculaţii, de cele mai multe ori morbide. Ce se întâmplă „dacă". Şi au scenarii morbide. O analiză transparentă legată de costurile extraordinare ale acestor analize morbide trebuia făcută", a spus Draghi.

Europenii nu îşi mai doresc moneda unică. În două localităţi din Europa, oamenii lucrează cu vechile monede - francul şi peseta

Majoritatea locuitorilor din Franţa, Germania, Spania, Grecia consideră că moneda europeană nu le-a îmbunătăţit viaţa cu nimic şi doresc revenirea la vechile monede. două localităţi din Franţa şi Spania, au trecut deja de la dezbateri la fapte.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite