Depopularea rapidă, marea provocare a Balcanilor

Cea mai mare bătaie de cap a statelor din Balcani este depopularea foarte rapidă, provocată de lipsa de oportunităţi din regiune şi cererea de muncă din Occident, nu de disensiunile interetnice, ca până acum.

Migraţia nu este o noutate pentru Balcani. Acest fenomen este atât de vechi în această regiune mereu agitată din sud-estul Europei încât a devenit o tradiţie. Nici măcar regimul socialist iugoslav nu i s-a opus. Însă destrămarea Iugoslaviei şi războaiele izbucnite pe ruinele fostului stat al slavilor de sud l-au înteţit. Instabilitatea şi lipsa oportunităţilor i-au îndreptat pe mulţi balcanici spre ţări din Occident, în special spre Germania, Franţa şi Elveţia. Aflaţi în căutare de gastarbeiteri (muncitori invitaţi, n. red.), nemţii i-au primit cu braţele deschise, la fel cum procedaseră anterior cu turcii. Apoi generaţia veche a tras după ea generaţia nouă, perpetuând astfel mişcarea migratorie, relatează „Le Temps“.

Zonele rurale din Macedonia o resimt din plin. „Este dureros să vezi că toată lumea pleacă din munţi, dar ce altceva să faci? Aici nu mai găseşti un loc de muncă“, spune, vizibil resemnat, Marinko pentru jurnaliştii „Le Temps“. După ani buni de lucru în mină, Marinko a ieşit la pensie şi acum urmăreşte cum satul său de munte rămâne fără ultimii tineri. Moştiţa, situat în apropiere de orăşelul industrial Makedonska Kameniţa, în estul Macedoniei, la graniţa cu Bulgaria, numără cu greu 500 de suflete. Majoritatea caselor de aici au rămas goale, oamenii preferând să-şi găsească rostul în alte părţi. Fiii lui Marinko şi l-au găsit tocmai la periferia Parisului, unde repară maşini în propriul garaj.

Deşi datele oficiale lipsesc, ochii nu pot fi înşelaţi. Vârstnicii reprezintă o parte importantă a populaţiei satelor macedonene. Autorităţile de la Skopje au vrut la un moment dat să dispună de cifre exacte şi au propus organizarea unui recensământ. Dar s-au lovit de împotrivirea minorităţii albaneze, care au condiţionat ţinerea acestuia doar vara, când mulţi dintre tinerii ei plecaţi peste hotare să-şi asigure bunăstarea se întorc acasă să-şi recapete forţele. Încă în aşteptarea unui recensământ, toată lumea vorbeşte că unu din patru cetăţeni macedoneni munceşte în străinătate. Când şi-a declarat independenţa, în 1991, Macedonia avea 2 milioane de locuitori.

Kosovo, emigrare în masă pe timp de pace

Mai tânărul şi mai micul stat vecin Kosovo este şi mai afectat de migraţie. Potrivit unor date, între 100.000 şi 150.000 de kosovari şi-au părăsit ţara în perioada noiembrie 2014 - februarie 2015, adică peste 5% din populaţia totală. Dacă odinioară kosovarii erau izgoniţi din propriile case din cauza războiului, acum pleacă din cauza şomajului. Destinaţia favorită este Germania, iar agenţiile de plasare a forţei de muncă sunt asaltate.

Guvernul german este în căutare de infirmieri, sudori, electricieni sau ingineri şi îi acceptă pe cei cu studii superioare sau care vor să se alăture familiei. La rândul lor, agenţiile de plasare a forţei de muncă îi iniţiază pe candidaţii la plecare în limba germană.

Datorită programelor noastre, tinerii pleacă în Germania, unde se recalifică. Ei aduc un ajutor economic familiilor lor. Suntem, prin urmare, într-o situaţie în care toată lumea câştigă

, Bedrit Xhafa, directorul unei agenţii de plasare a forţei de muncă

Cei refuzaţi nu renunţă. Ei încearcă să-şi găsească norocul pe piaţa neagră de pe internet, unde un contract de muncă pentru Germania ajunge la câteva mii de euro.

La fel ca Macedonia, Kosovo se depopulează sub ochii închişi ai autorităţilor.

Serbia: „Nu există niciun viitor“

Şi tinerii sârbi cu diplome în buzunare sunt primii care îşi părăsesc ţara. În vârstă de 18 ani, Vesna nici nu a terminat bine un liceu de prestigiu din Belgrad, că vrea deja să plece. Şi-a propus să ajungă în Dubai, la fratele său. „Nu există niciun viitor în Serbia. Părinţii s-au zbătut din toate puterile pentru noi, pentru studiile noastre, dar este o luptă chinuitoare. Prefer să plec“, deplânge ea.

Anita Mitici, o tânără care conduce un ONG dinamic, confirmă tendinţa de exod.

Toţi cei din generaţia mea au plecat, chiar şi persoanele cele mai implicate aruncă în cele din urmă prosopul

, Anita Mitici, activistă pentru drepturile omului.

Croaţia, în căutarea bunăstării sub alte orizonturi

Situaţia este identică în Croaţia, care a aderat la Uniunea Europeană în 2013. Statul croat se confruntă cu problema emigrării mai ales în regiunile sale din est, în condiţiile în care restricţiile de acces pe piaţa europeană a muncii au dispărut. Un tânăr medic câştigă 1.000 de Europe lună în Croaţia. Germania oferă mai mult şi are porţile deschise.