Ce urmăreşte preşedintele Turciei, Recep Tayip Erdogan, provocând Occidentul?

Preşedintele Turciei, Recept Erdogan

Contestând moştenirea laică a lui Atatürk, pozitionându-se ca un apărător al lumii islamice şi declanşând un război al declaraţiilor cu laica Franţă, Erdogan intenţionează să se reconecteze cu trecutul Imperiului Otoman şi să provoace Occidentul, susţin analiştii.  Erdogan lucrează neobosit la imaginea sa în lumea arabă-musulmană. Scopul este şi de a revendica întâietatea în lumea musulmană împotriva Arabiei Saudite.

Cum se explică atacurile violente ale liderului turc Recep Tayip Erdogan, la adresa preşedintelui francez Emmanuel Macron? Mesajul este îndreptat mai ales către lumea musulmană, cred comentatorii francezi.

”Contestând moştenirea laică a lui Atatürk, Erdogan intenţionează să se reconecteze cu trecutul Imperiului Otoman şi să provoace Occidentul”, scrie Le Figaro.

”De la apărarea cauzei palestiniene, la cea a rohingya, prin sprijinul acordat Frăţiei Musulmane în primăvara arabă, sau recenta convertire a Sfintei Sofia în moschee, Erdogan lucrează neobosit la imaginea sa în lumea arabă-musulmană. Scopul este şi de a revendica întâietatea în lumea musulmană împotriva Arabiei Saudite, cu care relaţiile s-au deteriorat de la asasinarea lui Jamal Khashoggi, în 2018, în sediul consulatului saudit.

Autovictimizarea şi teoriile conspiraţioniste din discursurile lui Erdogan sunt, de asemenea, încercări de a distrage atenţia de la problemele pe plan intern, care preocupă populaţia astăzi, cum ar fi criza economică şi pandemia Covid-19.

În timp ce serialele tv turceşti, urmărite pe scară largă în lumea arabă, constituie arma ideală de soft power, un discurs din ce în ce mai anti-occidental şi anti-francez este impus emisiunilor TV şi presei”.

Iar Le Monde, citat de rfi, observă că autorităţile turce nu au digerat încercarea lui Emmanuel Macron de a consolida controlul asupra lăcaşurilor de cult musulmane şi de a pune capăt trimiterii imamilor şi predicatori străini în Franţa:

”Turcia este ţara cea mai implicată în gestionarea islamului în Franţa, deoarece singură trimite cam jumătate din cei 300 de imami detaşaţi din străinătate.

Erdogan se teme că-şi va pierde influenţa dacă se adoptă legea privind întărirea secularismului în Franţa. Uniunea Afacerilor Culturale Turco-Islamice (Ditib), finanţată de Ankara pentru promovarea islamului turc în străinătate, riscă să-şi piardă obiectul muncii”.

Preşedintele turc vrea să rezolve şi problema cipriotă. El a a declarat luni că a venit timpul să fie discutată o propunere realistă în ce priveşte o soluţie cu două state pe insula divizată Cipru, afirmând că parametrii discuţiilor actuale nu sunt sustenabili, transmite Reuters.

Ciprul este divizat din 1974, când armata Turciei a invadat partea de nord a insulei ca reacţie la o tentativă de lovitură de stat a ciprioţilor greci ce viza anexarea la Grecia.

În 2014, Uniunea Europeană a admis în rândurile sale Ciprul, reprezentat de guvernul cipriot grec din sud, recunoscut internaţional.

Autoproclamata Republică Turcă a Ciprului de Nord (RTCN) este recunoscută doar de Ankara. Ultima încercare de reunificare a eşuat la mijlocul anului 2017, cele două părţi acuzându-se reciproc pentru aceasta.

Vorbind luni într-o conferinţă de presă comună cu „preşedintele“ cipriot turc Ersin Tatar la Ankara, Erdogan a spus că abordarea ciprioţilor greci a blocat tentative anterioare de găsire a unei soluţii.

„Trebuie să se înţeleagă că nu se poate ajunge la niciun rezultat sub parametrii actuali ce urmează unui proces de negociere care a durat peste o jumătate de secol“, a afirmat Erdogan.

„În acest stadiu, credem că începerea de discuţii pe baza unei federaţii va fi o pierdere de timp. Prin urmare, credem că o soluţie cu două state trebuie să fie adusă acum la masă, cu o propunere realistă“, a continuat el.

Turcia a mai afirmat anterior că un mecanism cu două state este necesar pentru soluţionarea problemei cipriote, dar a acuzat guvernul cipriot grec că nu intră în discuţii.

În conferinţa de presă, Ersin Tatar a afirmat că o propunere turcă de organizare a unei întâlniri informale cu participarea Turciei, Ciprului de Nord, ciprioţilor greci, Greciei şi ONU este „ultima şansă“ pentru un acord.

Naţionalistul Ersin Tatar a câştigat surprinzător alegerile „prezidenţiale“ din octombrie din Republica Turcă a Ciprului de Nord. El susţine soluţia cu două state suverane pe insula divizată, în vreme ce fostul „preşedinte“ Mustafa Akinci era partizanul unei reunificări a Ciprului sub forma unui stat federal.

Într-o decizie criticată de ONU, Grecia şi ciprioţii greci, Ciprul de Nord a redeschis parţial înaintea alegerilor accesul la staţiunea litorală Varosha, interzis de armata turcă după invadarea nordului insulei de către Ankara în urmă cu 46 de ani.

Erdogan a mai spus că va face o vizită în Ciprul de Nord pe 15 noiembrie şi vrea să participe la un picnic în Varosha.

„Cred că va fi benefic să avem un picnic acolo toţi împreună. Vedem la televizor cum este acolo, dar vrem să o simţim personal. Cu voia lui Dumnezeu, vom face acest lucru“, a afirmat preşedintele turc.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a sfidat duminică şi ameninţările Washingtonului cu privire la posibile sancţiunii împotriva ţării sale în urma achiziţiei şi testării sistemelor antiaeriene ruseşti S-400, relatează AFP.

''Oricare ar fi sancţiunile voastre, nu întârziaţi să le aplicaţi !'', a spus Erdogan într-un discurs retransmis la televiziune din oraşul Malatya. ''Voi ne spuneţi să expediem înapoi (rachetele) S-400. Dar noi nu suntem un stat tribal, suntem Turcia'', a adăugat el.

Statele Unite au avertizat vineri că relaţiile lor Turcia, aliat oficial în cadrul NATO, ar putea avea serios de suferit în urma recentelor teste cu rachete S-400 efectuate de armata turcă, Washingtonul avansând inclusiv posibilitatea unor sancţiuni.

Achiziţia acestor sisteme antiaeriene de către Turcia, efectuată în contextul unei apropieri între Moscova şi Ankara, a provocat fricţiuni între guvernul turc şi mai multe state occidentale, care invocă incompatibilitatea acestor sisteme cu cele ale NATO sub aspectul inter-operabilităţii.

După livrarea de către Rusia a primei baterii de rachete S-400 anul trecut, Washingtonul a suspendat participarea Turciei la programul de fabricaţie a avionul american multirol de ultimă generaţie F-35, motivând că în procesul de instruire a militarilor turci pentru folosirea rachetelor S-400 Rusia ar putea obţine secrete tehnologice ale acestui avion.