Criza ruso-ucraineană. Antony Blinken a sosit la Kiev, prima etapă a turneului său european

Criza ruso-ucraineană. Antony Blinken a sosit la Kiev, prima etapă a turneului său european

Antony Blinken FOTO EPA-EFE

Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, şi-a început miercuri la Kiev turneul diplomatic european consacrat crizei ruso-ucrainene, provocate de Kremlin după ce a mobilizat 100.000 de soldaţi la graniţa cu Ucraina şi a lansat ameninţări cu represalii „tehnice” şi „militare”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Blinken a sosit la Kiev miercuri dimineaţă pentru a-şi afişa sprijinul faţă de Ucraina în faţa temerilor legate de o invazie a Rusiei. Secretarul de stat al SUA a programat întâlniri cu preşedintele Volodimir Zelenski şi omologul său ucrainean Dmitro Kuleba.

Zelenski pledează de câteva zile pentru organizarea unui summit cu omologii săi american Joe Biden şi rus Vladimir Putin în vederea dezamorzării situaţiei de la graniţa de est a ţării sale.

În timp ce aşteaptă răspunsul Moscovei pentru un summit în acest format, Blinken pregăteşte terenul şi încearcă să găsească o soluţie diplomatică, chiar dacă SUA sună alarma din toate părţile în privinţa Rusiei.

„Suntem într-un stadiu în care Rusia poate lansa în orice moment un atac în Ucraina”, a estimat marţi purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, evocând o „situaţia extrem de periculoasă” cu puţin timp înainte de plecarea lui Blinken în Europa.

După etapa de miercuri de la Kiev, Antony Blinken este aşteptat joi la Berlin pentru discuţii cu Franţa, Marea Britanie şi Germania.

Turneul european se va încheia vineri, la Geneva, cu o întrevedere cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.

În afară de riscul unei invazii a Ucrainei, Washingtonul s-a arătat îngrijorat de posibilitatea desfăşurării unor arme nucleare ruse în Belarus.

Dacă Moscova atacă Ucraina, „nicio opţiune nu este exclusă”, a avertizat Psaki, referindu-se la blocarea gazoductului Nord Stream 2 şi excluderea Rusiei din „Swift”, un sistem esenţial pentru schimburile bancare internaţionale.

La sfârşitul săptămânii trecute, Washingtonul a avertizat că Moscova a trimis deja agenţi secreţi în Ucraina pentru a orchestra operaţiuni de sabotaj în scopul creării unui pretext pentru invazie.

Şefa diplomaţiei canadiene Melanie Joly a pledat luni la Kiev pentru a „sta alături de Ucraina” în faţa Rusiei, care este „agresorul”.

Londra, la rândul ei, a anunţat luni că a trimis arme antitanc şi un grup de 100 de instructori în Ucraina, în timp ce premierul Boris Johnson s-a opus, marţi, aşa-ziselor solicitări de securitate făcute de Vladimir Putin şi a semnalat că preşedintelui rus nu ar trebui să i se permită să rescrie normele internaţionale doar pentru a împiedica aderarea altor ţări la NATO.

Rusia a cerut marţi răspunsuri „concrete” la solicitările sale înainte de a se lansa în noi discuţii pe tema Ucrainei.

În afară de oprirea extinderii NATO, Moscova mai cere ca americanii şi aliaţi lor să nu organizeze manevre militare şi să nu desfăşoare trupe în Europa de Est.

Consultările ruso-occidentale organizate săptămâna trecută la Geneva, Bruxelles şi Viena nu au dus la niciun rezultat concret, întrucât solicitările Rusiei, formulate sub forma unui şantaj, sunt considerate inacceptabile.

Rusia susţine că nu reprezintă niciun pericol pentru Ucraina, dar a anexat deja o parte a ei, peninsula Crimeea, în 2014 şi stă în spatele războiului din Donbas, unde oficial doar separatiştii proruşi luptă împotriva armatei locale. Ucraina nu este singura fostă republică sovietică atacată de Rusia. Moscova a mai dus războaie împotriva Republicii Moldova, în 1992, şi împotriva Georgiei, în 2008, acţiuni belicoase ce au grăbit ţările din Europa de Est să caute o umbrelă de securitate sub NATO.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările