Comisia Europeană îşi impune o "austeritate de catifea"

Comisia Europeană este pregătită să reducă numărul funcţionarilor UE cu 5% până în 2018 şi să-i facă pe aceia care rămân să lucreze mai multe ore, fără să-i plătească suplimentar. Totul în semn de solidaritate cu statele membre care sunt nevoite să aplice măsuri de austeritate care mai de care mai drastice.

Potrivit "EuObserver" reducerile în rândul funcţionarilor UE sunt incluse în planul de buget al UE pentru perioada 2012-2020, prezentat de Bruxelles pe 29 iunie. "Instituţiile europene ar trebuie să dea dovadă de solidaritate cu cetăţenii europeni în aceaste vremuri în care cheltuirea banilor şi eficienţa maximă sunt o necesitate la toate nivelurile", a declarat zilele trecute şeful Executivului European, Jose Manuel Barroso.

Totuşi austeritatea în cadrul funcţionărimii europene nu este nici pe departe atât de dură ca aceea din unele state membre. Reducerea de personal cu 5 % promisă înseamnă că aproximativ 2.500 de funcţionari vor fi pensionaţi, iar altora nu le va mai fi prelungit contractul cu încă cinci ani când expiră în 2013. ,,Strângerea curelei" la Bruxelles mai înseamnă funcţionarii care rămân vor munci 40 de ore pe săptămână în loc de 37,5, norma de acum, fără a primi bani suplimentari.

Mai multă muncă, mai puţine zile libere

Funcţionarii UE vor ieşi la pensie la 65 de ani, nu la 63 de ani, ca în prezent. Şi numărul de zile libere, destinate vizitării familiei din ţara de origine, va scădea de la şase la doar două zile pe an. Comisarul european pentru relaţii interinstituţionale şi administraţie, slovacul Maros Sefcovici, susţine că reducerile în cadrul CE vor aduce economii de 1 miliard de euro. Tot el încearcă să calmeze spiritele la Bruxelles: ,,Nimeni nu va fi concediat sau forţat să se pensioneze".

Salarii care cresc în fiecare an

Din informaţiile presei germane şi austriece iniţiativa "strângerii curelei" comunitare nu a venit din partea Executivului European, ci din partea a opt state membre, plătitori neţi la bugetul comunitar (Germania, Franţa, Marea Britanie, Olanda, Austria, Danemarca, Finlanda, Suedia). Aceste ţări au cerut Comisiei Europene reducerea numărului de circa 50.000 de mii de funcţionari dar mai ales renunţarea la creşterea automată anuală a pensiilor şi salariilor acestora.

"Comitete şi comiţii", ameninţate cu desfiinţarea

În ciuda protestelor, CE a aprobat şi anul trecut, în plină criză, creşterea anuală cu 3,7 % a remuneraţiei lunare primite de funcţionarii comunitari, aşa cum o cere o directivă din 2004, regulă care îşi pierde însă valabilitatea anul viitor. Austeritatea din cadrul CE ar putea totuşi deschide drumul spre o reducere cu 10% procente a numărului de angajaţi în cadrul instituţiilor europene. Potrivit unor oficiali de la Bruxelles, citaţi de ,,EuObserver", o asemenea măsură ar putea duce chiar la desfiinţarea unei structuri, precum Comitetul Regiunilor. ,,Da putem renunţa la 10% din personal, fără a afecta activitatea PE", a declarat un membru al Legislativului comunitar.

Nota de plată în 2011

CE a anunţat că cheltuielile administraţiei UE, incluzând costul clădirilor folosite de instituţiile UE, se ridică la 62,6 miliarde de euro în 2011. Tot anul acesta, 10 miliarde de euro se duc pe pensiile foştilor oficiali comunitari, iar 1,3 miliarde costă şcolile europene, la care învaţă copiii funcţionarilor comunitari.

Funcţionarii UE, privilegiaţii crizei

În funcţie de calificări şi anii petrecuţi în cadrul instituţiilor, salariile funcţionarilor UE încep de la 2.100 de euro pe lună şi pot ajunge la 16.000 de euro, salariul brut al unui director general. La salariu se adaugă diverse sporuri şi prime: sporul de expatriat de 16%, sporul de întreţinere a locuinţei de 5%, alocaţia pentru copil de 237 euro pe lună, alocaţia pentru educaţia copilului (care variază în funcţie de vârsta acestuia), spor de relocare care acoperă toate cheltuielile făcute cu mutarea dintr-o ţară în alta sau dintr-un oraş în altul.

,,Instituţiile europene ar trebuie să dea dovadă de solidaritate cu cetăţenii europeni în aceaste vremuri în care cheltuirea banilor şi eficienţa maximă sunt o necesitate la toate nivelurile", Jose Manuel Barroso, şeful CE