Cine e noul lider separatist de la Tiraspol

Noul pion al Kremlinului din Transnistria este Vadim Krasnoselski, care a câştigat aşa-zisele alegeri prezidenţiale din regiunea separatistă din estul Republicii Moldova.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale a autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene, Vadim Krasnoselski, 46 de ani, a câştigat detaşat, cu 62% din voturi, obţinând cu mult peste principalul său adversar, aşa-zisul preşedinte în exerciţiu Evgheni Şevciuk (28%).

Victoria lui Krasnoselski reprezintă o nouă lovitură dată lui Şevciuk de hodingul Sheriff, care ar fi donat pachete cu unt, conserve şi biscuiţi pentru a se asigura că fostul său angajat nu va fi reales.

După preluarea mandatului de „preşedinte“, la 30 decembrie 2011, Evghenii Şevciuk a încercat să-şi construiască propriul imperiu financiar, cu resurse administrative şi firme fantome, ceea ce a dus la un conflict deschis cu holdingul Sheriff, care deţine monopolul comercial în Transnistria prin intermediul lanţurilor sale de benzinării şi supermarketuri.

Acest conflict a afectat nivelul de trai al transnistrenilor şi a determinat, în timp, reorientarea Moscovei spre un alt pion.

Opţiunea Krasnoselski a devenit şi mai vizibilă după banchetul organizat la Moscova de Ziua Unităţii Popoarelor, la începutul lui noiembrie, când presa de la Tiraspol a speculat pe seama faptului că acesta stătea mai aproape de preşedintele rus Vladimir Putin spre deosebire de rivalul său.

Născut în Rusia

La fel ca mulţi alţi lideri separatişti transnistreni, Krasnoselski este născut pe teritoriul Federaţiei Ruse şi provine din structurile de forţă.

El s-a născut pe 14 aprilie 1970 într-un sat din regiunea Cita, în sud-estul Siberiei, la graniţa cu China, într-o familie de ucraineni şi a crescut în oraşul Tighina, pe malul drept al Nistrului. A studiat la Şcoala Tehnică Militară de rachete din Harkov şi la Facultatea de Jurisprudenţă a Universităţii de Stat „T. G. Şevcenko“ din Tiraspol, pe care a absolvit-o abia în 2003. Între timp, avea deja o experienţă de zece ani în cadrul organelor de miliţie din Transnistria.

Krasnoselski a avansat treptat în funcţie şi în grad, ajungând în 14 ani de la un simplu angajat al miliţiei din Tighina la „ministru de Interne“. A preluat această funcţie în 2007 şi a deţinut-o timp de cinci ani. Acum deţine funcţia de preşedinte al Sovietului Suprem de la Tiraspol, la care va trebui să renunţe după un an de mandat.

Deşi s-a prezentat drept candidat independent, Vadim Krasnoselski a fost puternic susţinut de partidul „Obnovlenie“ („Schimbarea“), în spatele căruia se află Sheriff, formată în anii '90 de Victor Guşan şi Ilie Kazmalî sub oblăduirea lui Igor Smirnov.

De asemenea, noul lider separatist de la Tiraspol are legături cu Rusia Unită, partidul lui Vladimit Putin.

Devotat independenţei Transnistriei

Într-un interviu acordat publicaţiei ruse Kommersant înainte de alegeri, Vadim Krasnoselski a declarat că susţine integrarea economică a Transnistriei în spaţiul eurasiatic şi aderarea la Federaţia Rusă. Însă, potrivit lui, aderarea ar putea fi posibilă abia după obţinerea independenţei faţă de Republica Moldova.

„Îl felicit din suflet pe Vadim Nikolaevici (Krasnoselski) cu această victorie şi îi propun să organizăm în săptămânile următoare o întrevedere la Tiraspol. S-au adunat multe teme de discuţii. Eu cred că prin eforturi comune vom reuşi să mişcăm procesul de reglementare trasnsnistreană din punctul mort“, a reacţionat pe Facebook preşedintele ales al Republicii Moldova Igor Dodon după anunţarea rezultatelor din Transnistria.

Însă Dodon nu se bucură de aceeaşi apreciere din partea lui Krasnoselski. Acesta din urmă a minimizat rolul politic al liderului socialist de la Chişinău, întrucât Republica Moldova este un stat parlamentar.

Potrivit Comisiei Electorale de la Tiraspol, 59% dintre cei 417.022 de locuitori din stânga Nistrului cu drept de vot s-au prezentat la alegeri. Cifra e contestată însă de cei care susţin că în regiune nu locuiesc mai mult de 350.000 de oameni, inclusiv copiii.

Deranjat de ostaşii români îngropaţi la Tighina

După preluarea conducerii „Ministerului de Interne“ al autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene, Kra­s­no­sel­s­ki isca o polemică pe seama ostaşilor români înmormântaţi la Tighina, spunând că va înlocui cimitirul acestora cu un complex dedicat soldaţilor Armatei Roşii şi acuzând Bucureştiul că dezinformează constant pe această temă.

„Cimi­ti­rul osta­şi­lor româ­ni de la Tighi­na va fi lichi­dat, iar pe locul său va fi inau­gu­rat un com­plex memo­ri­al al osta­şi­lor Arma­tei Roşii, căzuţi în lup­te­le împo­tri­va ocu­pan­ţi­lor fas­ciş­ti. În cimi­ti­rul de la Tighi­na sunt înhu­ma­ţi nu doar ostaşi ai arma­tei româ­ne, aşa cum a scris o par­te din pre­sa de la Bucu­reşti, orbi­tă de ură împo­tri­va repu­bli­cii noas­tre şi domi­na­tă de por­ni­ri revan­şar­de, ci şi pes­te 5.000 de sol­daţi ai Arma­tei Roşii, căzuţi în lup­te­le împo­tri­va regi­mu­lui fascisto-român“, declara în august 2007 Krasnoselski.

La 25 februarie 2008, Bruxellesul i-a interzis să călătorească în spaţiul Uniunii Europene, fiind con­si­de­rat responsabil de împie­di­ca­rea ajungerii la o solu­ţio­nar­e poli­ti­că a con­flic­tu­lui transnistrean.