Ce urmează după decizia Justiţiei de a obliga Guvernul britanic să ceară votul Parlamentului pentru Brexit

După decizia Înaltei Curţi de Justiţie de la Londra potrivit căreia Guvernul nu poate declansa procesul de ieşire din UE fără aprobarea Parlamentului s-a dat startul astfel unei perioade de incertitudine politică, în timp ce miniştrii analizează decizia şi căile de a reacţiona, comentează Reuters.

Experţii juridici spun că guvernul are acum două opţiuni principale: un simplu vot în parlament privind declanşarea Articolului 50 sau un nou proiect de lege care să garanteze dreptul de ieşire din UE, dar care va trebui dezbătut de parlamentari.

David Pannick, avocatul principalului reclamant, managerul unui fond de investiţii, Gina Miller, a spus că parlamentul ar putea aproba un astfel de proiect de lege, l-ar putea respinge sau l-ar putea adopta cu amendamente privind detalii precum data notificării.

Cel mai bun scenariu pentru guvern ar fi să evite un nou proiect de lege şi să implice parlamentul printr-o moţiune, o propunere înaintată pentru dezbatere şi pentru vot. Acesta ar fi un proces mai rapid şi ar putea fi realizat la începutul anului viitor.

Înaintarea unui proiect de lege ar dura mai mult, pentru că implică diferite etape de dezbatere şi aprobare. Un astfel de proces ar putea fi întârziat de un aşa-numit 'ping pong', în care o lege este pasată între camera inferioară şi camera superioară a parlamentului, fiind modificată şi supusă votului.

Deşi este posibil ca un proiect de lege să fie introdus şi adoptat între momentul deciziei finale a instanţei, aşteptată în decembrie, şi termenul limită — luna martie 2017 — impus de premierul Theresa May, este foarte probabil ca totul să fie foarte strâns şi s-ar putea ajunge la amânarea declanşării Articolului 50.

În European Communities Act din 1972, legea care stabilea termenii aderării Marii Britanii la UE, se menţionează un interval total de circa 40 de zile de dezbateri în timpul trecerii sale prin parlament, conform Institute for Government.

Parlamentarii din camera inferioară, Camera Comunelor, nu ar urma să încerce să blocheze Brexit-ul, iar un sondaj Reuters arată că mulţi dintre cei care au votat pentru rămânerea în blocul comunitar ar susţine acum declanşarea Articolului 50 în cazul unui vot în parlament.

Totuşi, un grup de aleşi de la mai multe partide, care sprijină un „Brexit uşor“, ce implică relaţii strânse între Marea Britanie şi piaţa unică europeană, a cerut ca parlamentul să aibă un cuvânt mai greu de spus în negocieri şi a afirmat că ar putea încerca să introducă amendamente pentru a obţine acest lucru.

Guvernul s-ar putea confrunta însă cu probleme în Camera Lorzilor, unde conservatorii aflaţi la putere nu au o majoritate. În cazul în care membrii Camerei Lorzilor ar decide să blocheze proiectul de lege, guvernul ar putea hotărî să nu ţină cont de un astfel de vot printr-un aşa-numit Parliament Act, deşi nu poate introduce din nou pe agendă proiectul de lege până la următoarea sesiune parlamentară.

Noua sesiunea parlamentară începe de obicei în mai sau iunie, astfel că acest lucru ar întârzia semnificativ procesul privind Brexit-ul. 

Ministrul Brexitului, David Davis, a declarat joi după-amiază că decizia magistraţilor supremi, de a cere executivului aprobarea parlamentarilor pentru invocarea articolului 50, înseamnă că solicitarea de ieşire a Marii Britanii din UE va trebui să treacă prin ambele camere ale Parlamentului, nu doar prin Camera Comunelor, transmite Reuters.

”Judecătorii au stabilit ce nu putem să facem, însă nu au fost exacţi cu privire la lucrurile pe care putem să le facem. Presupunem că vom avea nevoie de aprobarea parlamentarilor, deci vorbim atât de Camera Comunelor, cât şi de Camera Lorzilor”, a explicat Davis.

Declaraţia ministrului britanic vine după ce politicienii au precizat că decizia de invocare a articolului 50 va avea nevoie doar de aprobarea Camerei Comunelor.

Premierul scoţian: decizia demonstrează haosul din Guvern

Premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, a declarat joi după-amiază că decizia Înaltei Curţi de Justiţie privind invocarea articolului 50 pentru declanşarea Brexitului este esenţială pentru a demonstra haosul din inima executivului britanic legat de ieşirea Marii Britanii din UE.

”Decizia este extrem de importantă pentru că subliniază haosul şi confuzia din inima executivului Regatului Unit. Ar trebui să ne amintim că opoziţia executivului de a permite votul parlamentarilor nu are legătură cu un înalt principiu constituţional, ci este o consecinţă a lipsei unei poziţii coerente. Ei ştiu că dacă îşi vor prezenta poziţia în Camera Comunelor, atunci vor fi extrem de expuşi”, a precizat Sturgeon.

De asemenea, aceasta a subliniat că parlamentarii scoţieni nu vor vota împotriva intereselor Scoţiei. 

În cadrul referendumului privind statutul Regatului Unit în Uniunea Europeană, alegătorii scoţieni au votat în majoritate pentru a rămâne în blocul comunitar. În acest sens, soarta Brexit-ului a fost decisă de către alegătorii din Anglia şi Ţara Galilor.

Liderii scoţieni sunt în opoziţie cu privire la decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană şi au prezentat chiar şi un nou proiect legislativ pentru câştigarea independenţei Scoţiei înainte de Brexit.

Premierul Sturgeon susţine că provincia ar trebui să fie pregătită să organizeze referendumul pentru independenţă, tocmai pentru a proteja interesele scoţiene, înainte de ieşirea Marii Britanii din UE.