Brexitul fără acord i-ar putea lăsa pe britanici fără hârtie igienică. Previziunile sumbre ale industriei

Publicaţia Foreign Policy argumentează împotriva unor stări de lucruri complet deraiate în cazul unui Brexit fără acord pornind de la problema hârtiei igienice. Aceasta enumeră o serie de dificultăţi practice, ce reprezintă doar o parte a unor complicaţii sociale şi economice mai vaste, dar care le reflectă foarte bine pe acestea din urmă fără să ducă cu adevărat la crizele vehiculate de Cabinet.

Parlamentarul laburist şi fostul ministru pentru Europa Denis Macshane a exprimat plastic una dintre realităţile ce-i aşteaptă pe britanici în urma unul eventual Brexit fără acord: aceştia ar putea fi nevoiţi să se întoarcă la hârtia de ziar după ce importante provizii de hârtie igienică vor fi blocate prin porturi, la Calais sau la Dover.

Scenariul este unul care merge în sensul panicii propagate în opinia publică de către pregătirile pentru un Brexit fără acord  în condiţiile în care, scrie laburistul, May nu găseşte o cale de ieşire, iar Marea Britanie mai ales economică se plânge fără a putea să se mobilizeze.

Politicianul scria aceste lucruri în octombrie anul trecut şi încheia spunând că indiferent cum va avea loc Brexitul „chestiunea relaţiilor între Europa şi Marea Britanie e departe de vreo soluţionare. Se întrezăreşte un Brexit etern în vreme ce chestiunea Europei va continua să otrăvească politica britanică mult timp de acum înainte.”

Revenind la problema hârtiei, Macshane a scris pentru The American Prospect că un britanic consumă 110 role de hârtie igienică pe an, peste dublul mediei europene. UK este cel mai mare importator de hârtie igienică din Europa, iar proviziile de hârtie igienică acoperă necesarul unei singure zile, spune el.

Experţii industriei de hârtiei îi confirmă îngrijorările, dar nu-i susţin previziunile atât de sumbre în privinţa stocurilor. Cu toate acestea, problema este reală, conform unei argumentaţii publicate de Foreign Politics.

După ce secretarul pentru Brexit a avertizat asupra unei potenţiale crize a alimentelor au intervenit şi experţii din industria hârtiei care conturează şi ei, la o scală destul de cuprinzătoare, ce perturbări ar putea să apară în importurile de bunuri, clarificând cu o nouă piesă de puzzle miza unui Brexit fără acord şi consecinţele sale sociale inestimabile.

Penuria de hârtie igienică care ar putea lua cu asalt Marea Britanie, în esenţa ei o chestiune de logistică de o sordidă banalitate, poate fi acel strop de umilinţă care să pună capac peste toate. În mijlocul unor provocări mult mai serioase - precum faptul că producţia domestică de insulină se află sub 1% din consum - problema hârtiei igienice creează exact acel soi de disconfort, ilustrarea simbolică a unei situaţii de fond presupus mai negre, care lasă loc într-un mod grosier unei întregi suite de incertitudini, generând, dincolo de orice planuri de contingenţă ale cabinetului, înfricoşătoare valuri de panică.

Previziunea că Marea Britanie ar putea rămâne fără rezerve suficiente de hârtie igienică este însă şi o chestiune pragmatică: realist vorbind nu se pot face stocuri la acel nivel de siguranţă necesar.

Dacă Parlamentul nu acceptă termenii UE şi planul de retragere al Theresei May liberul schimb neobstrucţionat va fi înlocuit de tarifele pe importuri şi de controalele la graniţă; întârzierile masive în porturi vor fi depăşite doar de întârzierile şi mai mari din aeroporturi unde avioanele vor fi consemnate la sol datorită documentaţiei ce va trebui verificată. Întinderea şi scala consecinţelor sunt inestimabile  scrie publicaţia citată.

La scara întregii societăţi complicaţiile de tot felul nu pot fi măsurate.

Totuşi problema hârtiei igienice se pretează mult mai uşor unor estimări. Pe scurt, aceasta se află în strânsă legătură cu dificultăţile legate de stocare şi importuri. 

Publicaţiile au titrat masiv în ultimele luni despre pregătirile pentru Brexitul fără acord, despre cumpărăturile în avans ale bunurilor esenţiale ce ţin de măsurile de precauţie ale populaţiei britanice,.

(Un exemplu este kitul de supravieţuire de aproximativ 300 de lire provenit din mediul de afaceri; cabinetul spune că populaţia nu va avea nevoie de el, întrucât există planuri „solide” de contingenţă, potrivit BBC.)

NIGEL FARAGE FOTO APA-EFE

Problema hârtiei igienice: de ce insuficienţa stocurilor nu reprezintă o criză

Capacitatea de stocare de care dispun marii producători sau mai precis lipsa ei cântăreşte însă cel mai greu, pentru că de aici porneşte totul.  În ceea ce priveşte bunurile cu viaţă scurtă pe rafturi, precum medicamentele şi alimentele proaspete, limitările se referă la calitate. Din contră, în cazul bunurilor care ocupă mult spaţiu, şi care sunt necesare în cantităţi forte mari, precum hârtia igienică, problema cea mai mare este cantitatea. În Marea Britanie rezidentul mediu consumă 110 de role de hârtie pe an, o cantitate uriaşă pe care nici un alt european nu o atinge. Astfel, orice fel de planificare serioasă presupune spaţii de depozitare care nu pot fi realist disponibile.  Aceasta este doar una dintre grozavele provocări cu care industria hârtiei – lalolaltă cu populaţia s-ar putea confrunta în următoarele luni, a declarat Andrew Large, directorul general al Confederaţiei industriilor Hârtiei, una dintre cele mai importante asociaţii în UK în domeniul comerţului cu hârtie.

 „Hârtia este voluminoasă şi uşoară în raport cu dimensiunile sale, ceea ce înseamnă că avem nevoie de o grămadă de spaţiu de depozitare pentru a suporta cantităţi suficient de consistente de materie primă”, a spus el. Deşi s-au făcut stocări – există role de hârtie pentru câteva săptămâni şi necesarul de celuoză pe câteva luni, potrivit lui Large – acestea dau măsura unor capacităţi de stocare limitate, provocând o adâncă stare de incertitudine cu îngrijorările aferente.

„Factorul de natură să producă o criză este ca oamenii să intre în panică şi să golească rafturile în avans; dacă oamenii se vor comporta normal, stocurile vor fi suficiente pentru ca toată lumea să fie în regulă”, a explicat Large.

Campaniile de evitare a unui Brexit fără acord sau de forţare a unui al doilea referendum au tot apăsat  butoanele de panică, iar dacă fără acordul se confirmă cel mai probabil panica se va declanşa automat.

Pe frontul hârtiei igienice, „Proiectul Frica” şi-a găsit un campion vocal în fostul parlamentar laburist Denis MacShane care a susţinut în mod eronat faptul că Marea Britanie are stocuri de hârtie igienică suficiente pentru o singură zi, astfel încât britanicii vor trebui să se mulţumească cu hârtia de ziar ca în vremurile demult apuse., Modul acesta de aţâţare a panicii ce atrage titrări alarmiste este de maximă eficienţă. Urmările sale, golirea stocurilor, va muta cel mai probabil atenţia tuturor asupra  porturilor şi cum nici acolo situaţia nu e mai fericită, motivele de optimism descresc văzând cu ochii.

Industria hârtiei în Marea Britanie depinde de importuri. Din cele 1.3 milioane de tone de hârtie de pe piaţa britanică, 85 la sută, adică 1.1 milioane sunt importate de la producători de peste hotare. 60 la sută din importuri sunt din UE. Aceste cifre denotă faptul că economia Marii Britanii se află într-o poziţie excepţional de precară prin apropiata decuplare bruscă de la aceste acorduri comerciale.  

Piaţa hârtiei va rămâne pradă evoluţiilor tulburate ce se vor amplifica în cascadă după Brexit .

În cazul unui Brexit fără acord, comerţul cu UE liber şi neobstrucţionat care pentru Marea Britanie era un dat firesc se va opri cu o bruscheţe destul de dură. Noi tarife, certificări, noi standarde, noi proceduri birocraţie vor ridica costurile şi mări întârzierile deopotrivă pentru producători şi consumatori.   Efectele imediate: perturbările bruşte  în fluxul bunurilor de import.

Guvernul britanic care nu a luat în serios posibilitatea unui Brexit fără acord decât foarte recent a recunoscut că economia va fi afectată pe termen scurt şi lung.

Din fericire, pentru piaţa hârtiei comerţul va fi încă liber dat fiind că tarifele asupra produselor din hârtie au fost eliminate în virtutea rundei Uruguay de negocieri ale Organizaţiei Comerţului Mondial, care va conduce provizoriu relaţiile comerciale dintre UK şi EU în cazul în care nu va exista un acord. Problemele pentru industrie vor fi totuşi restricţionările survenite brusc, instaurararea controalelor asupra tuturor bunurilor. Guvernul a anunţat recent proceduri simplificate de tranziţie , un volum redus al documentaţiei, amânarea plăţilor taxelor vamale, dar problema controalelor la sânge de la graniţă nu poată fi eludată. Cu toate acestea, Brexitul presupune o separare clară între UE şi UK care implică în mod esenţial şi aceste controale la graniţe.

Un reprezentant al autorităţilor portuare de la Dover, portul cel mai apropiat de Europa şi unul dintre cele mai mari din Marea Britanie şi-a manifestat o bună doză de încredere în procedurile simplificate şi în planurile de contingenţă ale guvernului, dar a recunoscut că întârzierile şi implicit costurile nu vor putea fi evitate. Chiar dacă fluxul importurilor ca atare nu va suferi perturbări, noile aranjamente vor „impune costuri suplimentare întregului lanţ distributiv”, pentru că firmele producătoare şi distribuitoare  vor taxa declaraţiile vamale şi alte obligaţii procedurale.

Aceste costuri nu sunt însă toată povestea sumbră.

O notificare publicată recent de Cabinetul Ministrului arată că „accesul de-a lungul strâmtorilor va fi redus semnificativ pe o perioadă de până la 6 luni”, perioadă care depăşeşte cu mult estimările lui Large, ca ş pei cele ale autorităţilor portuare de la Dover privind fluxul comercial, astfel că în ansamblu există mari şanse ca afacerile zilnice să sufere perturbări pe mari intervale de timp. 

Dacă este adevărat că un Brexit fără acord produce asemenea perturbări la graniţe precum cele mai alarmiste previziuni, Parlamentul va ratifica acordul, criza fiind pe această cale eliminată. Dacă însă perturbările nu vor genera decât inconvenienţe vizibile însă gestionabile (costuri şi întărzieri necreatoare de panică şi sărăcie), se va naşte, în cuvintele lui Large,  noua „stare de normalitate” una care rămâne dezastruoasă ţinând cont de condiţiile anterioare, dar care nu va reprezenta o mare dramă.

Chiar şi cea mai semnificativă dispută din saga Brexit, graniţa irlandeză, este mai mult sintaxă decât substanţă: toată lumea e de acord că nu trebuie să fie o graniţă dură, dar nici una complet inexistentă – întrebarea este cum ar putea fi aceasta amenajată, scrie publicaţia Foreign Policy.