Brexit. Marea Britanie va adopta o poziţie fermă în perspectiva negocierilor comerciale cu Uniunea Europeană

Premierul britanic Boris Johnson merge pe modelul Trump de negociere

Marea Britanie a adoptat duminică o poziţie fermă în perspectiva negocierilor viitoare cu Uniunea Europeană, anunţând că îşi va stabili o agendă proprie şi nu va accepta regulile blocului comunitar pentru a evita fricţiunile comerciale, transmite Reuters.

După ieşirea oficială din UE care a avut loc vineri, Marea Britanie trebuie să negocieze viitoarele relaţii comerciale cu UE, care vor intra în vigoare după încheierea perioadei de tranziţie, la sfârşitul acestui an.

Guvernul premierului Boris Johnson a dorit să transmită rapid Bruxelles-ului acest mesaj, înainte de începerea discuţiilor comerciale, în luna martie: Brexitul, pentru el, înseamnă că suveranitatea primează în faţa economiei.

UE a spus Marii Britanii, în repetate rânduri, că nivelul de acces la piaţa unică va depinde de modul în care Londra va accepta să respecte ”un teren de joc egal”, respectiv regulile privind standardele de mediu, reglementările în domeniul muncii şi ajutoarele de stat.

În pofida numeroaselor apeluri din partea companiilor ca guvernul să asigure circulaţia liberă a bunurilor peste graniţe, miniştrii le-au informat că trebuie să se adapteze la un viitor în care Marea Britanie nu va respecta reglementările UE.

Surse apropiate premierului Johnson au spus că acesta a interpretat rezultatul alegerilor de anul trecut, care i-au conferit o marjă majoritate în Parlament, drept o aprobare a politicii sale de da întâietate dreptului Marii Britanii de a-şi stabili singură regulile, în faţa solicitărilor companiilor.

Johnson va prezenta această abordare într-un discurs pe care îl va susţine luni.

”Preluăm controlul asupra legilor noastre, astfel încât să nu fim obligaţi să ne aliniem în mare măsură la UE, o aliniere legislativă la regulile lor. Dar vom dori să colaborăm şi ne aşteptăm ca UE să îşi respecte angajamentul pentru un acord de liber schimb de tipul celui cu Canada”, a declarat ministrul de Externe Dominic Raab, la Sky News.

Întrebat dacă guvernul se aşteaptă ca firmele să fie nevoite să se pregătească pentru controlarea bunurilor la graniţă, Raab a spus: ”Acordul convenit cu UE a fost să evităm acest lucru şi sunt sigur că vor dori să respecte angajamentele asumate, aşa cum şi noi ne aşteptăm să respectăm acest lucru”.

Sâmbătă seara, o sursă guvernamentală a spus că dacă UE nu va oferi un acord comercial de tipul celui cu Canada, Londra va viza în schimb un acord comercial mai relaxat, similar cu cel dintre UE şi Australia.

”Există două rezultate probabile ale negocierilor – un acord de liber schimb de tipul celui cu Canada sau unul mai relaxat, precum cel cu Australia – şi suntem mulţumiţi cu ambele”, a spus sursa.

UE a anunţat că nu va încheia un acord comercial cu un vecin puternic din punct de vedere economic fără prevederi solide pentru garantarea unei concurenţe echitabile. Unii lideri europeni se tem că Johnson ar putea încerca să depăşească companiile din UE prin intermediul unor standarde mai scăzute, ceva ce a promis că nu va face.

”Dacă Marea Britanie vrea să creeze în afara UE un fel de „Singapore pe Tamisa“, ne vom opune“, a declarat ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian, într-un interviu acordat televiziunilor LCI şi RTL şi publicaţieiLe Figaro.

Premierul irlandez Leo Varadkar a cerut şi el guvernului britanic să să creeze linii roşii stricte, afirmând că acest lucru ar îngreuna şi mai mult negocierile.

 Uniunea Europeană îşi prezintă luni planul de negociere cu Londra

Negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit, francezul Michel Barnier, prezintă luni liniile directoare ale statelor membre ale UE pentru iminenta negociere cu Londra pe tema relaţiei dintre Regatul Unit şi blocul comunitar după încheierea perioadei de tranziţie de 11 luni, a relatat EFE.

Abia trecute 48 de ore de când Regatul Unit a încetat să mai fie membru al blocului comunitar, după 47 de ani, şi în perspectiva acestui prim pas al erei post-Brexit, Barnier a avertizat într-o postare pe Twitter că "îi este clar un lucru: pe primul loc este interesul UE, al fiecărui stat membru şi al tuturor cetăţenilor" europeni.

După prezentarea proiectului cu privire la planul de negociere, acesta trebuie aprobat de către ţări la nivel tehnic în cadrul unui Consiliu pentru Afaceri Generale care ar urma să aibă loc la 25 februarie. Din acel moment, negocierile pot demara în mod oficial.

Barnier a gestionat - împreună cu luxemburghezul Jean-Claude Juncker, pe când acesta se afla la conducerea Comisiei Europene - negocierile cu Londra pentru a stabili condiţiile acordului de ieşire şi cele ale perioadei de tranziţie care se încheie, în teorie, la 31 decembrie 2020.

Francezul, care o va avea ca "număr doi" pe spanioloaica Clara Martínez Alberola, fostă şefă de cabinet a lui Juncker, va continua să conducă ceea ce se prefigurează a fi cea mai complicată negociere din istoria Uniunii Europene, având-o în fruntea executivului comunitar pe nemţoaica Ursula von der Leyen.

Barnier, care insistă pe importanţa menţinerii unităţii în cadrul negocierilor pe care au manifestat-o până în prezent statele membre, şi-a intensificat în ultima vreme vizitele în capitalele UE pentru a discuta cu liderii Celor 27.

Joia trecută, Barnier s-a întâlnit la Madrid cu şeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez, iar vineri, cu doar câteva ore înainte de oficializarea Brexit-ului, s-a deplasat la Paris unde a discutat cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron. Socialistul Sanchez i-a transmis lui Barnier că prioritatea pentru Spania este menţinerea unei relaţii "strânse şi echilibrate" cu Regatul Unit, cu un interes special pe drepturile cetăţeneşti, un cadru "stabil" pentru pescuit, acces la piaţa britanică pentru produsele agricole spaniole care să includă protecţia denumirilor de origine şi un "acord amplu" în domeniul transportului aerian.

La rândul său, Macron a avertizat vineri că noua relaţie "nu va mai fi la fel" ca în ultimele decenii deoarece "nu poţi fi şi înăuntru şi afară".

Tot vineri, cancelarul german Angela Merkel a declarat că Berlinul doreşte "să continue să fie un partener şi un prieten apropiat al Regatului Unit", dar a avertizat că, "cu cât se îndepărtează mai mult" Londra de "condiţiile pieţei interne, evident că cu atât mai mult se vor schimba" şi viitoarele relaţii.

Şi în timp ce premierul britanic conservator Boris Johnson este hotărât să nu prelungească perioada de tranziţie în vigoare, care se încheie la 31 decembrie 2020, Comisia Europeană a reiterat că este greu de crezut că se poate negocia, ajunge la un acord şi aproba de către parlamente în doar 11 luni un pact de o asemenea anvergură, care include de la drepturi cetăţeneşti şi lupta antiteroristă şi până la spaţiul aerian şi omologarea medicamentelor.

Acordul de ieşire din UE pe care l-a negociat în mare măsură predecesoarea lui Johnson la Downing Street, conservatoarea Theresa May, a făcut obiectul a numeroase prelungiri şi amânări, care au dus la demisia fostei şefe a executivului de la Londra şi la organizarea de alegeri anticipate. Acest acord prevede că actuala perioadă de tranziţie poate fi prelungită un an sau doi, cu condiţia ca Londra să solicite acest lucru înainte de 30 iunie. În toată această perioadă, efectele concrete ale Brexit-ului nu se vor face simţite, fiindcă regulile pentru cetăţeni şi companii vor rămâne la fel ca şi până acum.

Londra va trebui să respecte normele comunitare în pofida faptului că, de luni, Regatul Unit îşi pierde europarlamentarii, iar miniştrii şi specialiştii britanici nu vor mai putea participa la reuniunile omologilor lor europeni la Bruxelles. Dacă la capătul acestei perioade de tranziţie Londra şi Bruxellesul nu ajung la un acord şi nici nu prelungesc "statu quo-ul" actual, atunci se va produce un "Brexit dur".

De cealaltă parte a Canalului Mânecii, Boris Johnson, care până acum i-a încredinţat lui David Frost negocierea Brexit-ului, a anunţat la rândul său că-şi va stabili tot luni poziţia în cadrul negocierilor.