Ambasadorul Turciei: Normalizarea relaţiilor bilaterale cu Rusia şi Iran nu afectează sprijinul nostru pentru NATO

Ambasadorul Turciei în România, Osman Koray Ertaş, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că ţara sa îşi "normalizează" relaţiile cu Rusia şi Iran, aşa cum acestea erau până acum un an, nefiind vorba despre o linie de politică externă nouă, iar această "normalizare", făcută chiar la sfatul NATO, nu va afecta implicarea totală a Turciei în Alianţă.

Întrebat dacă, în urma declaraţiilor preşedintelui Recep Erdogan privind apropierea de Rusia şi Iran, NATO mai poate conta pe Turcia, ambasadorul a spus că nu trebuie să există niciun motiv de îngrijorare pentru aliaţi.

"Nimic nu este diferit în relaţia noastră cu Iran şi Rusia comparativ cu acum un an. Până în noiembrie 2015, când avioanele de luptă turceşti au doborât un avion rusesc în spaţiul aerian al Turciei, relaţiile bilaterale erau deja destul de puternice cu Rusia şi cu Iran, dar asta nu ne împiedică să fim un aliat de nădejde al NATO sau un critic vocal al anexării ilegale a Crimeei", a spus diplomatul.

Osman Koray Ertaş a precizat că, după doborârea avionului rusesc, chiar aliaţii NATO, inclusiv "cei puternici", au sfătuit Turcia să îşi "normalizeze" relaţiile cu Rusia, iar Turcia acţionează în această direcţie în momentul actual.

"Ceea ce facem este să revenim la normal, nu este nimic nou pe acel front. (...) Nu există motive de îngrijorare cu privire la apropierea dintre Turcia şi Rusia, care nu reprezintă o schimbare a relaţiilor, ci o normalizare a lor", a adăugat ambasadorul Turciei la Bucureşti.

Cu privire la relaţiile dintre Turcia şi Iran, Ertaş a spus că Teheranul este un partener al Ankarei, iar cele două ţări vecine au avut "relaţii bazate pe respect" de-a lungul timpului, astfel încât nici în acest caz nu este vorba despre o schimbare a politicii.

"Nimic nu se va schimba cu privire la angajamentele Turciei în faţa NATO. (...) Nu vedem cele două tipuri de relaţii ca fiind alternative, ci complementare pentru politica externă a Turciei", a spus diplomatul.

Ambasadorul a adăugat că Turcia va avea o prezenţă chiar întărită în cadrul NATO în urma tentativei de lovitură de stat, deoarece susţinătorii lui Fetullah Gulen sunt îndepărtaţi din structurile statului şi ale armatei, care vor deveni astfel mai eficiente.

Osman Koray Ertaş a respins şi "zvonurile" cu privire la părăsirea bazei americane de la Incirlik, spunând că Şeful Statului Major General al SUA a fost în Turcia recent, afirmând că nu vor exista schimbări.

"Vă asigur că Turcia este conştientă total de obligaţiile ei faţă de democraţie, drepturile omului, principiul statului de drept şi de relaţiile ei internaţionale. (...) Turcia va continua să îşi întărească postura în NATO. Ca un aliat de nădejde de zeci de ani, Turcia va continua să fie un contributor net la securitatea Alianţei", a spus el.

Critici la adresa UE

Ertaş a fost însă mai critic la adresa UE. Întrebat dacă o eventuală întârziere a Uniunii Europene cu privire la liberalizarea regimului vizelor pentru Turcia va afecta relaţiile bilaterale, diplomatul a confirmat că există această posibilitate.

"Ar putea fi afectate relaţiile, pentru că acordul din 18 martie a fost un pachet. Noi am avut anumite angajamente, iar UE a avut lucruri de făcut", a explicat el, dând ca exemplu problema vizelor.

Diplomatul a explicat că Turcia şi-a "asumat riscuri foarte mari", pe care alte ţări nu şi le-au asumat, cu privire la problema imigranţilor, iar rezultatele au fost "remarcabile". "Criza refugiaţilor fărâmiţa Europa, iar acum, mulţumită paşilor curajoşi luaţi de turci şi solidarităţii cu NATO şi UE pe care am arătat-o, acest număr a scăzut în ultimele luni", a adăugat el.

La schimb, Turcia a cerut rezolvarea problemei vizelor, a spus ambasadorul, aşteptând ca regimul să fie liberalizat până în octombrie, când expiră termenul limită. "Sperăm să găsim o cale de mijloc. Negocierile sunt în curs şi nu vrem să facem ameninţări prin intermediul presei", a adăugat diplomatul.

Ambasadorul Turciei a vorbit şi despre lovitura de stat, afirmând că aceasta a fost organizată cu certitudine de către organizaţia lui Fetullah Gulen, existând şi dovezi în acest sens.

"Tentativa fără precedent la adresa democraţiei, a Guvernului şi a ordinii constituţionale a fost planficată de Organizaţia Teroristă Gulenistă. Am urmărit şocaţi mărturiile recente ale puciştilor şi ale altor martori. De exemplu, potrivit mărturiei şefului de stat major al armatei, puciştii i-au cerut să vorbească cu Fetullah Gulen la telefon, astfel încât el să îl convingă să participe la lovitura de stat", a spus ambasadorul.

Diplomatul a spus că şi alţi lideri militari au recunoscut că sunt membri ai Mişcării lui Gulen, unul dintre aceştia recunoscând chiar că i-a pus microfoane în cameră fostului şef de stat major.

 „Erdogan nu e un monarh sau emir“

Ambasadorul Turciei la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, a declarat marţi că, după tentativa de lovitură de stat, a apărut "un fel de obsesie" cu privire la preşedintele Recep Erdogan, care poate fi observată "din păcate" şi în România, existând impresia greşită că el decide singur şi acţionează ca un "monarh" sau un "emir".

"Există un fel de obsesie cu privire la preşedintele Recep Erdogan, individual, şi, din păcate, am observat-o şi în România în ultimele două săptămâni. Preşedintele Erdogan nu este un monarh, nu e un fel de emir al unei ţări care nu e guvernată pe principii democratice. Există un prim-ministru, există partide politice, partide de opoziţie, şi există şi presă de opoziţie", a comentat ambasadorul, întrebat despre valul de arestări şi demiteri din Turcia după tentativa de lovitură de stat.

Diplomatul a explicat că nu preşedintele Turciei este cel care reţine sau demite toate aceste persoane, pentru că el nu are "autoritatea" să facă acest lucru, ci există legi şi instituţii care acţionează în mod democratic. Ertaş a spus că acelaşi lucru este valabil şi pentru starea de urgenţă decretată în Turcia, care a fost o măsură luată de Guvern, nu de către preşedinte, pentru creşterea siguranţei cetăţenilor.

Ambasadorul Turciei la Bucureşti a spus că, în timpul mandatului preşedintelui Erdogan, precum şi în perioada în care acesta conducea Guvernul, statul a luat multe măsuri de modernizare şi de reformă, inclusiv în domeniul drepturilor omului şi libertăţii de exprimare, iar Turcia a recunoscut "unele greşeli din trecut", inclusiv în privinţa armenilor, astfel încât criticile aduse lui Erdogan privind tendinţele antidemocratice sunt nefondate.

El a spus că acelaşi lucru este valabil şi în privinţa discuţiei cu privire la reintroducerea pedepsei cu moartea, care a fost cerută de cetăţeni, nu de preşedinte, care a spus doar că va promulga legea dacă va ajunge la el de la Parlament.

"Oamenii sunt atât de furioşi că acest grup fără legitimitate a atacat ţara lor. (...) Vor reintroducerea pedepsei cu moartea, astfel încât preşedintele, ca lider popular şi foarte iubit în ţara noastră, a spus că dacă va primi legea o va aproba", a spus ambasadorul.

Ertaş a adăugat că în acest moment există discuţii cu privire la pedeapsa cu moartea în Parlament, unde există şi forţe care se opun, astfel încât lucrurile nu au fost tranşate. Chiar şi alţi lideri din Turcia spun că acum nu este momentul propice pentru această măsură, iar autorităţile din Turcia îşi ştiu obligaţiile şi cunosc tratatele internaţionale la care a aderat cu privire la pedeapsa cu moartea, iar toţi aceşti factori vor fi luaţi în discuţie.