Înainte de Săptămâna Verde UE 2019, eurocomisarul Karmenu Vella explică în „Adevărul“ problemele României în domeniul protecţiei mediului
0
Într-un editorial transmis „Adevărul“ înainte de Săptămâna Verde UE 2019, comisarul european pentru Afaceri Maritime şi Pescuit Karmenu Vella explică pierderile aduse de neimplementarea integrală a legislaţiei UE privind mediul şi avertizează că România are probleme în gestionarea deşeurilor şi calitatea aerului.
Redăm mai jos editorialul eurocomisarului Karmenu Vella:
„Alegerile europene se apropie tot mai mult. În perioada dintre 23-26 mai, una dintre cele mai importante probleme pe care oamenii le-au discutat şi au mobilizat şi pe alţii din jurul lor este cum protejăm clima şi mediul înconjurător.
Europenii cred că în domeniul protecţiei mediului UE se descurcă bine, însă ar trebui să facă mai mult şi ar trebui să aibă mai multe drepturi pentru a putea face acest lucru.
Oamenii înţeleg că legile nu înseamnă prea mult dacă nu sunt implementate în totalitate şi în mod corect.
De curând Comisia Europeană a adoptat cel de-al doilea Environment Implementation Review - EIR. Acest instrument are rolul de a impune acea implementare în totalitate şi în mod corect.
Este rezultatul muncii depuse într-o perioadă de doi ani şi este rezultatul final al unui ciclu de analize, dialoguri şi colaborări. O expunere concisă şi obiectivă asupra a ceea ce funcţionează în politica de mediu şi a ceea ce încă mai este de făcut.
În întreaga UE politicienii, întreprinderile şi societatea civilă sprijină apelul lansat de noi pentru o sustenabilitate mai mare. Am făcut progrese mari în direcţia unei economii mai circulare, în care produsele pe care le fabricăm pot fi refolosite, reparate sau reciclate. Când am devenit comisar acum patru ani, imboldul meu a fost o strategie ambiţioasă privind materialele plastice şi o măsură privind interdicţia produselor de unică folosinţă din material plastic ar fi fezabilă, dar am fost sceptic că am putea să o implemetăm aşa de repede cum am făcut-o. Aş fi trebuit să am mai multă încredere în abilităţile noastre şi în sprijinul pe care ni l-aţi acordat.
Dar nu toate politicile noastre sunt la fel de bune, şi de aceea avem nevoie de această evaluare. Deoarece aceasta pune bazele unei implementări mai bune, şi asta într-o strânsă colaborare cu statele membre.
De asemenea, am asigurat ca autorităţile din statele membre să fie în legătură unele cu altele, obţinând astfel rezultate concrete. Anul trecut s-au desfăşurat 19 proiecte de învăţare reciprocă, la care au participat toate statele membre implicate, iar în acest an vor fi cel puţin cu 20 mai multe.
Fiecare ţară are realizările ei specifice şi provocări speciale. Cele 28 de rapoarte de ţară arată unde progresele au fost bune şi unde mai există loc de îmbunătăţire. Rapoartele includ acţiuni prioritare specifice fiecărei ţări, inclusiv România.
Majoritatea acţiunilor se desfăşoară în domenii precum calitatea aerului şi a apei, gestionarea deşeurilor şi protecţia naturii. Aceste domenii sunt cele mai importante pentru voi“.
Gestionarea deşeurilor şi calitatea aerului, problematice în România
„Dintre cele mai importante constatări am observat că prevenirea generării de deşeuri rămâne o provocare importantă pentru toate statele membre.
Pentru atingerea obiectivului de reciclare de până la 50 % impus a se realiza până în anul 2020, nouă ţări sunt pe drumul cel bun şi cinci şi-au atins deja obiectivele de reciclare, dar paisprezece ţări, printre care România, riscă să nu îşi atingă acest obiectiv.
În ciuda adoptării unui plan naţional de gestionare a deşeurilor în decembrie 2017, gestionarea deşeurilor rămâne o provocare majoră pentru România. Reciclarea şi utilizarea eficientă a resurselor sunt foarte scăzute, iar „economia circulară” este subdezvoltată, deşi ar avea potenţial - precum s-a confirmat în cadrul unei conferinţe pe această temă ţinută în 2017 în România.
În ceea ce priveşte calitatea aerului, şaptesprezece dintre statele membre încă se luptă cu niveluri ridicate de concentraţie a dioxidului de azot, iar cincisprezece trebuie să reducă emisiile de pulberi în suspensie, atât PM10, cât şi PM2,5, pentru a respecta standardele UE privind calitatea aerului.
Calitatea proastă a aerului continuă să fie o problemă în România. Principalele surse de poluare a aerului provin din sectoarele transporturilor şi energiei, în special de la combustibilii fosili şi utilizarea combustibililor solizi în gospodării.
România ar putea face progrese semnificative în abordarea problemei prin restructurarea sistemului energetic şi de încălzire, integrarea energiei regenerabile, trecerea la gaz, încălzirea urbană şi controlul poluării. De asemenea, ar putea lua măsuri în traficul rutier.
În acelaşi timp, au fost identificate deficienţe grave în datele privind calitatea aerului măsurate de reţeaua de monitorizare din România şi raportate Comisiei. De fapt, situaţia ar putea fi mai gravă, decât cea care s-a raportat.
În ceea ce priveşte conservarea naturii, majoritatea statelor membre trebuie să-şi accelereze eforturile pentru a finaliza reţeaua Natura 2000 şi pentru a o gestiona într-un mod corespunzător. Implementarea Directivelor privind natura rămâne o provocare considerabilă pentru România. Aici reţeaua Natura 2000 pare să sufere din cauza lipsei unui cadru administrativ adecvat şi a lipsei de cunoştinţe şi date actualizate.
Două treimi din statele noastre membre încă au probleme cu tratarea apelor uzate urbane. Este esenţial să se efectueze mai multe investiţii, iar în această evaluare este prezentat modul în care fondurile UE existente pot fi utilizate pentru a vă sprijini eforturile de implementare. Acest lucru se aplică şi calităţii apei în general. România se străduieşte încă să implementeze Directiva privind tratarea apelor urbane şi să îmbunătăţească cantitatea şi calitatea apei potabile.
EIR analizează, de asemenea, guvernarea şi întreabă dacă autorităţile de mediu au resursele şi abilităţile de care au nevoie, analizează modul în care politica de mediu este integrată în alte politici sectoriale precum agricultura, transportul etc. România continuă să se bazeze în mare măsură pe fondurile UE şi pe oportunităţile de împrumut. Cu toate acestea, există o lipsă de capacitate administrativă şi de pregătire a proiectelor, precum şi de stabilire a priorităţilor în domeniile privind mediul. Acest lucru împiedică capacitatea de a utiliza fonduri disponibile şi extrem de necesare.
Aceasta este a doua oară când facem acest tip de evaluare, însă de această dată am fost mai ambiţioşi, în sensul că pentru prima dată am abordat şi schimbările climatice, emisiile industriale şi substanţele chimice“.
Pierderile generate de neimplementarea legislaţiei UE privind mediul
„Am făcut acest lucru dintr-un motiv foarte simplu: aceste lacune de implementare sănătăţii populaţiei. De asemenea, împiedică dezvoltarea economică durabilă. Ştim că acest lucru este adevărat deoarece suntem de asemenea în posesia unui nou studiu care se ocupă de costurile acestor lacune.
Acesta arată că implementarea integrală a legislaţiei UE în domeniul mediului ar putea economisi în jur de 55 de miliarde de euro în fiecare an pentru economia UE. Această economisire reprezintă costurile de sănătate şi costurile directe pentru mediu, însă aici este vorba despre mult mai mult decât despre bani. În fiecare an peste 400 000 de persoane mor înainte de vreme din cauza poluării aerului.
Asta este în joc atunci când vorbim de politica de mediu şi de aceea avem nevoie de instrumente precum această evaluare.
Publicarea rezultatelor este încă un pas făcut într-un ciclu în curs de desfăşurare. Urmărim aceste schimburi, integrăm feedback-ul şi, în scurt timp, vom dedica o conferinţă la nivel european privind implementarea în domeniul mediului - Săptămâna Verde UE 2019, care se va desfăşura în perioada 13-17 mai.
Raportul de ţară pentru România îl găsiţi accesând linkul de mai jos:
Se încarcă comentariile...
