În Ungaria, reţelele de corupţie au cuprins sfera justiţiei

Mafia ungară „cotizează“ la poliţie

În ultimii ani, corupţia în Ungaria a îmbrăcat haine noi. Nu mai este vorba de cea individuală când cineva îi dă altcuiva bani să-i rezolve o problemă ci s-au format reţele care au pătruns până şi în sfera  justiţiei şi cea legislativă.

Mai ales industria construcţiilor este “infectată”, aici în trei cazuri din patru se constată prezenţa unei forme de corupţie, a declarat la o conferinţă, Istvan Pinter, preşedintele Fundaţiei Consiliului Geopolitic Public, citat de site-ul Index.Reţelele de corupţie, a arătat el, seamănă din ce în ce mai mult cu reţelele de crimă organizată, de aceea pericolele de corupţie devin sistemice. Una din cauze este finanţarea necontrolată a partidelor, legislaţia ţinând cont de interesele grupurilor care sprijină partidele. Numai sectorul financiar ar putea fi dat ca exemplu, ceea ce este însă insuficient.

Achiziţiile publice, cele mai afectate

Un sector deosebit de afectat este cea a achiziţiilor publice, a subliniat Pinter. Aici reţeaua este complexă, unii se găsesc în rândul celor care formulează şi publică condiţiile de licitaţie, alţii întocmesc dosarul iar unul dintre membrii reţelei câştigă licitaţia. Există o persoană care supraveghează aspectul penal, el răspunde de dispariţia denunţurilor, alţii împiedecă apariţia ştirilor în presă. În cadrul reţelei, nu întotdeauna banii reprezintă scopul principal, dar dacă este vorba de bani , aceştia dispar cu o viteză uluitoare în teritoriile offshore, astfel că autorităţile ungare nu pot da de urma lor. Un exemplu tipic în acest sens a fost legislaţia din anii 90 legată de falsificarea gazului lichefiat, fiind vorba de preţuri diferite la produsul folosit pentru încălzire şi pentru alte destinaţii, primul fiind mult mai ieftin.
 
Procedurile judiciare, pereclitate

De asemenea şi sistemul de amânare a plăţii taxelor vamale a fost producător de corupţie. Mii de vagoane de combustibil au fost aduse în ţară cu taxe vamale amânate, iar când a venit termenul, firmele respective nu mai existau. Deşi autorităţile au semnalat încă înante de legiferare pericolul, respectivele legi care au dat naştere la abuzuri, au fost votate. “Acum, o mare problemă o reprezintă teritoriile offshore. Poliţia trimite o cerere, de pildă în Elveţia, apoi peste un an primeşte un răspuns neconcludent.

În acest fel nu pot fi efectuate  cercetări”, arată Pinter. Potrivit lui şi sistemul de proceduri judiciare este pereclitat. De pildă , în cazul achiziţionării de către Ungaria la începutull anilor 2000 a avioanelor Gripen, opoziţia a cerut de nenumărate ori procurorului general să înceapă  cercetările deoarece Ungaria a fost informată oficial de scandalul achiziţiilor de avioane. Dar legea urmării penale a fost modificată pentru ca procurorul să nu poată să înceapă procedura decât dacă există un denunţ.

Mafia cotizează la poliţie

 Pe de altă parte, se menţin cazuri de corupţie în favoarea unei persoane, mafia plătind o contribuţie lunară unor poliţişti ca persoana în cauză să-şi poată continua netulburată activitatea ilegală. El a dat ca exemplu şi implicarea unui purtător de cuvânt al Procuraturii în afacerea suspectă de vânzare la Moscova a clădirii reprezentanţei comerciale a Ungariei, subevaluată cu mult faţă de valoarea reală. Pinter afirmă că nici judecătorii nu sunt curaţi ca lacrima şi că, deciziile date, în spatele cărora se ascund afacerile particulare ale judecătorului,  nu sunt contestate  ci confirmate de instanţele superioare.

Mită pentru un job

    Corupţia afectează şi lumea afacerilor, formele cele mai simple fiind angajările. În condiţiile în care numărul solicitărilor este mai mare decât cel al locurilor de muncă, responsabilul cu resurse umane oferă locul de muncă celui care- oferă un ciubuc mai mare. Acelaşi lucru se întâmplă la marile companii, în privinţa licitaţiilor privind achiziţiile de la alte firme. Directorul care se înţelege cu o anume firmă are de-acum în interiorul companiei o reţea întreagă, omul lui trebuie să soluţioneze efectuarea achiziţiei, să aranjeze să existe şi alte oferte, mult mai proaste şi să se ajungă la semnarea contractului cu firma respectivă.

Un alt vorbitor la conferinţă a constatat , uluit, că în rândul tinerilor şi nu numai se constată un fel de acceptare a corupţiei. 21 la sută dintre studenţii economişti au declarat, în cadrul unui sondaj, că aceasta se permite  dacă este în interesul afacerii, aproape toţi au fost de acord cu banii daţi medicilor şi 60 la sută, cu mituirea poliţiştilor. Influenţarea deciziilor de afaceri cu bani este de asemenea un procedeu acceptabil din punctul lor de vedere.

Industria construcţiilor „infectată“

   Nivelul corupţiei în industria de construcţii a început să crească după aderarea Ungariei la UE, odată cu apariţia fondurilor europene. De multe ori, aceste sume au fost distribuite de elita politică potrivit intereselor lor., a declarat un alt vorbitor, pe baza cercetărilor realizate în acest sector. Istvan Pinter a arătat că ineficienţa măsurilor anticorupţie se explică atât prin modificările intervenite în modelul corupţiei, precum şi prin lipsa de interes.

Astfel, din cauza existenţei reţelelor, creşterea pedepselor  individuale nu este corespunzătoare. Ar trebui acordată o mai mare atenţie caracterului internaţional al corupţiei şi lichidate teritoriile offshore. Este importantă menţinerea libertăţii presei care să dezvăluie cazurile de corupţie, precum şi  adoptarea unei poziţii unitare a statului faţă de corupţie, deci crearea unui oficiu anticorupţie, a arătat Pinter.