2.000 de jurnalişti, la Helsinki, pentru summit-ul Trump-Putin, aşteptat cu îngrijorare de Occident
0
Preşedintele american Donald Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin îşi vor începe întâlnirea faţă în faţă în timpul summitului de luni de la Helsinki la ora locală 13:20 şi vor continua discuţiile timp de o oră şi jumătate, potrivit programului evenimentelor, publicat de Casa Albă. Aproximativ 2000 de jurnalişti, inclusiv reporteri, din peste 60 de ţări au fost acreditaţi pentru summit.
Summit-ul începe cu un „tête-à-tête“
Întrevederea dintre preşedintele rus, Vladimir Putin, şi omologul său american, Donald Trump, va avea loc la Helsinki, luni, 16 iulie, la ora 13:00, ora locală, (ora 13.00 ora României) şi se va desfăşura la Palatul Prezidenţial, situat chiar în centrul capitalei finlandeze – a declarat consilierul prezidenţial rus Iuri Uşakov.
„Nu ştim exact cât vor dura discuţiile celor doi preşedinţi, din partea noastră nu există niciun fel de restricţii…”, a adăugat Uşakov. Consilierul prezidenţial a mai anunţat că „întrevederea celor doi preşedinţi va debuta în formatul „tête-à-tête“, fiind asistaţi doar de cei doi interpreţi, va urma un dineu de lucru”. „Apoi cei doi preşedinţi vor susţine o conferinţă comună de presă”, a adăugat Uşakov.
„Vor urma convorbirile ruso-americane în formatul unui dineu de lucru, la care vor participa şi unii membri ai delegaţiilor”, a mai spus preşedintele. „Va urma conferinţa de presă comună”, a declarat Uşakov.
„În cadrul conferinţei, vor vorbi cei doi preşedinţi şi apoi liderii rus şi american vor răspunde la patru întrebări, câte două de fiecare”, a mai spus oficialul rus, menţionând că acesta este formatul clasic pentru o astfel de conferinţe de presă. Nu se va acorda atenţie formalităţilor legate de protocolul diplomatic, conform căruia toate aspectele sunt de regulă clar stabilite din timp.
Consilierul s-a referit şi la informaţiile apărute în presă, potrivit cărora anume Trump ar fi fost cel care a insistat ca formatul întrevederii „tête-à-tête“ să se desfăşoare în debutul summitului ruso-american.
„Toate acestea au fost stabilite şi răspund şi intereselor noastre, pentru că şi noi ne dorim ca summitul să debuteze anume în acest format”, a explicat Uşakov. Nu vor fi semnate documente, în finalul întrevederii. Putin şi Trump nu au programat să adopte documente, în finalul acestei întâlniri, dar ei pot formula anumite solicitări delegaţiilor care participă la acest summit.
„A fost luată decizia de a nu pune de acord textul comun al declaraţiei de presă şi astfel să li se ofere posibilitatea ca preşedinţii să decidă fiecare în parte dacă să existe un document comun sau să se limiteze la prezentarea rezultatelor în cadrul conferinţei de presă”, a completat Uşakov.
„Ultima variantă consider că este una mult mai realistă”, a susţinut consilierul prezidenţial rus.Uşakov a adăugat că din delegaţia prezidenţială vor face parte consilieri şi experţi, dacă va fi necesar să se elaboreze un acord, un document sau unele documente comune.
Ruşii, interesaţi să scape de sancţiunile economice
Putin şi Trump preconizează să examineze o serie de aspecte economice, inclusiv construirea gazoductului Nord Stream 2. Uşakov a subliniat că poziţia SUA privind realizarea acestui proiect îngrijorează Federaţia Rusă, poziţia americană fiind neconstructivă şi contravine normelor de comerţ internaţional.
„Acest subiect este unul cheie şi pentru noi. Evident că ne îngrijorează poziţia SUA de a zădănici realizarea proiectului european Nord Stream 2. Aceasta se va discuta şi vom prezenta argumentele noastre, fiind vorba despre o concurenţă economică. Sunt suficiente locuri pentru toţi în ceea ce priveşte livrarea resurselor energetice în Europa. Ca urmare, poziţia americană este una neconstructivă şi în contradicţie cu normele de comerţ internaţional şi cele economice, în general”, a mai spus Uşakov.
Potrivit consilierului prezidenţial rus, tema privind cooperarea economică este una cheie pentru SUA, având în vedere faptul că Trump a abordat-o la recentul summit NATO de la Bruxelles.
Uşakov s-a referit şi la sancţiunile aplicate de SUA la adresa companiei Rusal. În acest context, el a menţionat că aceste restricţii lovesc şi mediul de afaceri din SUA. „Sancţiunile americane aduc prejudicii şi mediului de afaceri american. De exemplu, produsele semifinite din aluminiu, furnizate de Rusal, cu care vor fi reziliate contractele până în luna octombrie, erau livrate la uzinele din SUA, în care sunt angajaţi 70.000 de cetăţeni americani”, mai explică Uşakov.
Consilierul prezidenţial s-a referit şi la nivelul actual al schimburilor comerciale ruso-americane, menţionând că este unul extrem de scăzut, care nu răspunde potenţialului celor două state, Rusia şi SUA. Potrivit afirmaţiilor sale, Kremlinul consideră că economia ar trebui să reprezinte o garanţie, o „plasă de siguranţă”, în cazul unor schimbări conjuncturale în relaţiile ruso-americane.
„Ca urmare, economia trebuie dezvoltată şi acesta va fi unul dintre subiectele care va fi examinat în mod prioritar. Avem câteva propuneri concrete în acest sens, despre care preşedintele nostru îi va vorbi, în timpul discuţiilor, lui Donald Trump”, a conchis Uşakov. Reglementarea crizei din Siria va fi un alt subiect important abordat de preşedinţii Rusiei şi SUA.
Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a sosit duminică seară la Helsinki.
În drum spre Helsinki, preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că aşteaptă cu nerăbdare întâlnirea cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, deşi, oricât de bune ar fi rezultatele înregistrate, va fi criticat de adversari.
„Mă îndrept spre Helsinki, Finlanda, aştept cu nerăbdare întâlnirea de mâine cu preşedintele Putin. Din păcate, orice aş face la summit, chiar dacă mi s-ar preda marele oraş Moscova, ca o compensaţie la toate greşelile şi răul făcute de Rusia pe parcursul multor ani, mă voi întoarce şi voi da peste critici: că nu a fost de ajuns, că trebuia să primesc încă şi Sankt Petersburg-ul, ca o completare!„ a afirmat Trump.
Preşedintele american a adăugat că „o parte importantă a mijloacelor de informare în masă americane sunt, de fapt, duşmani ai poporului”.
Washingtonul şi Moscova au identificat o gamă largă de chestiuni care vor fi discutate la prima reuniune bilaterală deplină a liderilor celor două ţări. Înainte de aceasta, au reuşit să se întâlnească doar pe marginea altor evenimente — la summitul G20 de la Hamburg din iulie 2017 şi la summitul APEC de la Danang din noiembrie 2017.
Proteste înaintea întâlnirii
Câteva mii de oameni au manifestat duminică la Helsinki, cu o zi înaintea unui summit istoric care va avea loc în capitala Finlandei între preşedintele american Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin, relatează AFP.
Manifestanţii - între 2.000 şi 2.500, potrivit poliţiei, câteva mii, potrivit organizatorilor -, s-au îndreptat spre Piaţa Senatului, lângă marea catedrală luterană din Helsinki, la doi paşi de palatul prezidenţial unde se vor întâlni pentru prima dată într-un summit bilateral preşedinţii american şi rus.
Manifestanţii au răspuns apelului adresat de colectivul Helsinki Calling, care include zeci de ONG-uri şi asociaţii.
Circa 50 de manifestanţi apropiaţi mişcării tinerilor eurosceptici, dar şi câţiva militanţi ai unei grupări de extremă dreapta şi-au exprimat sprijinul pentru Donald Trump, în centrul capitalei Helsinki.
Alte manifestaţii, cu o participare mai modestă, sunt prevăzute pentru luni, în timpul summitului.
Cotidianul finlandez Helsingin Sanomat a informat că a închiriat 300 de panouri în capitală pe care se poate citi în engleză şi în rusă "domnule preşedinte, bine aţi venit în ţara presei libere", o aluzie la faptul că Finlanda figurează cu regularitate în fruntea clasamentului ţărilor care respectă libertatea presei, alcătuit de organizaţia Reporteri fără Frontiere.
Occidentul cu ochii pe Trump şi Putin
Solicitaţi de RIA Novosti, experţii americani consideră că întâlnirea preşedinţilor american şi rus este puţin probabil să aducă acorduri de progres, dar unul dintre puţinele domenii în care se poate aştepta un progres este controlul armelor.
În cercuri politice şi medii europene, dar şi în SUA, summitul ruso-american a deşteptat temeri că Trump ar putea ajunge la acorduri unilaterale cu liderul de la Kremlin, fără a ţine seama de aliaţii săi occidentali în ceea ce priveşte, de pildă, anexarea Crimeii. Această posibilitate a fost menţionată de unele ziare ruse, cum ar fi publicaţia digitală Gazeta.ru, care a subliniat că, pentru Trump, subiectul Crimeea este o temă deschisă negocierilor.
"Ne putem aştepta la orice fel de declaraţii înaintea summitului şi la conferinţa de presă de la final, însă aceasta nu înseamnă că în timpul reuniunii se va întâmpla ceva crucial. Din câte ştiu, nimeni, nici la Moscova, nici la Washington, nu se aşteaptă la rezultate măreţe", a declarat istoricul şi politologul Valeri Solovei. Potrivit expertului rus, nimeni nu va face concesii la Helsinki, nici măcar în ceea ce priveşte Ucraina.
"Este evident că nu se va produce o recunoaştere a reunificării cu Crimeea şi nu se vor ridica sancţiunile" impuse Rusiei, a declarat Solovei cotidianului Moskovski Komsomoleţ. În opinia sa, la summitul de la Helsinki se poate întâmpla ceea ce s-a întâmplat în Singapore, la reuniunea dintre Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong-un, despre care s-a spus că "a fost 'o întrevedere transcendentală' şi care în realitate nu a schimbat mare lucru ulterior".
Cu toate acestea, Putin are nevoie să ajungă la un oarecare consens cu Trump, oricând de neînsemnat ar fi acesta, pentru a stopa degradarea relaţiilor bilaterale. Mai multe publicaţii ruse sunt de acord că Siria ar putea fi tema propice pentru a se ajunge la un acord, ţinând cont de declaraţiile lui Trump cu privire la intenţia sa de a retrage militarii americani din ţara arabă.
În cazul unui acord între cei doi în privinţa Siriei, preşedintele SUA ar avea posibilitatea să se prezinte în faţa opiniei publice din ţara sa drept un apărător al păcii, în timp ce Putin s-ar putea "vinde" drept câştigătorul unei bătălii geopolitice, cu toate că ambiţiile Rusiei în Siria riscă să fie afectate de prezenţa iraniană, turcă şi saudită. În orice caz, impredictibilitatea lui Trump este un factor care ar putea da peste cap toate pronosticurile legate de summitul ruso-american de la Helsinki.
Avertismentul Germaniei
Ministrul de externe german, Heiko Maas, l-a avertizat pe preşedintele american Donald Trump să nu încheie un acord unilateral cu Rusia în detrimentul aliaţilor occidentali ai SUA, informează duminică Reuters.
"Am spus întotdeauna că avem nevoie de dialog cu Rusia. De aceea este bine că Washingtonul şi Moscova discută între ele. Ar fi un pas înainte dacă această întâlnire va oferi impulsul pentru o dezarmare nucleară", a declarat Maas pentru publicaţia Bild am Sonntag.
Însă Maas a adăugat: "Acela care îşi jigneşte partenerii, riscă să piardă la sfârşit. Acordurile unilaterale încheiate în detrimentul partenerilor vor afecta în cele din urmă şi SUA".
Se încarcă comentariile...
