Război în Ucraina. China s-a abţinut să voteze împotriva Rusiei în Consiliul de Securitate al ONU, dar ce va face în continuare?

FOTO Shutterstock

Occidentul s-ar putea simţi frustrat de faptul că vineri, cu ocazia votului din Consiliul de Securitate al ONU, China s-a abţinut, dar şi Ministerul rus de Externe ar trebui să-şi facă griji, întrucât este un semnal că protecţia Chinei nu este necondiţionată, relatează The Guardian.

Diplomaţii britanici se aşteptau ca Beijingul să se alăture Rusiei şi să voteze împotriva rezoluţiei de condamnare a invaziei Ucrainei la iniţiativa SUA. În schimb, acesta s-a abţinut, alături de India şi Emiratele Arabe Unite, lăsând Rusia izolată şi singură în timp ce şi-a exercitat dreptul de veto ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.

La un anumit nivel, felul în care a votat China reprezintă poziţia de cea mai mică rezistenţă şi poate fi privită ca o revenire la postura de siguranţă dată de politica îndelungată privind inviolabilitatea graniţelor şi promovarea neamestecului în treburile interne ale statelor suverane. Pe de altă parte, apar şi oarecare semne ale faptului că Beijingul nu se simte comod să fie văzut că ar apăra metodele lui Putin, dar şi la perspectiva de tulburare potenţială a economiei mondiale.

Pesemne că Putin a arătat respect faţă de China prin faptul că a aşteptat să se termine Jocurile Olimpice de la Beijing şi abia apoi şi-a lansat invazia. În acelaşi timp, China nu a fost consultată, iar diplomaţii chinezii au ridiculizat prognozele despre iminenţa acesteia, lăsându-şi cetăţenii în Ucraina. Acordul de consolidare a parteneriatului semnat de Rusia şi China pe 4 februarie nu s-a încheiat pe fondul unei invazii viitoare. China este beneficiara ordinii mondiale existente şi nu se simte bine în prezenţa instabilităţii. Perspectiva ca Rusia să fie decuplată de la sistemul de plăţi SWIFT ar putea ajuta eforturile chineze de a clădi o alternativă, dar asta nu înseamnă că nu este tulburată de destabilizarea pe termen scurt.

Este de remarcat faptul că vineri Rusia a propus Ucrainei discuţii la nivel înalt la Minsk, fie chiar şi în termeni inacceptabili, după ce a avut loc o convorbire telefonică între Putin şi preşedintele chinez Xi Jinping.

De asemenea, înainte de vot, ministrul chinez de externe a avut trei apeluri telefonice cu secretarul de externe britanic Liz Truss, şeful diplomaţiei europene Joseph Borrell şi Emmanuel Bonne, consilierul diplomatic al lui Emmanuel Macron. China a declarat ulterior că, în aceste convorbiri, şi-a reiterat sprijinul pentru neinterferenţă şi pentru Carta ONU, exprimându-şi totodată simpatia pentru neliniştea Rusiei în privinţa securităţii sale după expansiunea NATO.

Însă, chiar  şi dacă China s-ar da peste cap în menţinerea refuzului său de a admite ca invazie acţiunile lui Putin, asta nu înseamnă că respinge orice atitudine critică la adresa Rusiei şi că a rămas neclintită în poziţia ei.

Vineri, China a subliniat că „este absolut necesar ca părţile să dea dovadă de reţinerea potrivită astfel încât să împiedice degradarea situaţiei din Ucrainei sau chiar scăparea ei de sub control. Siguranţa cetăţenilor obişnuiţi ar trebui protejată şi în special ar trebui evitate crizele umanitare pe scară mare”.

Ucraina, a atras atenţia China, ar trebui să fie o punte de comunicare între est şi vest şi nu frontul de confruntare între ţări importante. Această observaţie a Chinei înclină în favoarea Ucrainei ca stat neutru.

Trecerea la un statut de stat paria vine pentru Rusia cu riscul de a fi pusă în postura de solicitat mai degrabă decât de partener economic pentru China. În 10 ani, Europa se va fi eliberat de sub dependenţa de gazul şi petrolul rusesc - aceasta a devenit o problemă urgentă pentru Roma şi Berlin în prezent - astfel încât Rusia va depinde de China în calitate de client.

Rusia se mai poate teme de încă ceva: ţările africane au votat în Consiliul de Securitate împotriva Rusiei.Or, China se mândreşte cu prin influenţa sa economică în Africa. Ambasadorul Kenyei şi-a justificat votul subliniind faptul că el s-a opus şi anterior intervenţiilor militare vestice.

Washingtonul vrea să supună culpabilitatea Rusiei unor teste încă şi mai dure - şi anume la votul adunării generale a ONU (care se întruneşte luni, 28 februarie) unde votează 193 de state membre, în timp ce o alianţă largă se aliniază în spatele cauzei Ucrainei. În cadrul unei dezbateri, miercuri, ţări precum Guatemala, Turcia şi Japonia  au condamnat faptul că Rusia a dat curs cererilor republicilor  autoproclamate din Donbas sau şi-au exprimat sprijinul pentru Ucraina.