Noul acord ruso-chinez: petrol contra arme. Cum urcă Beijingul în ierarhia producătorilor de armament: „Made in China”, copy/paste din Rusia

Noul acord ruso-chinez: petrol contra arme. Cum urcă Beijingul în ierarhia producătorilor de armament: „Made in China”, copy/paste din Rusia

Xi Jinping (dreapta), alături de „bunul său prieten”, Vladimir Putin. FOTO Reuters

Moscova şi Beijingul au semnat la sfârşitul săptămânii trecute mai multe contracte în domenii de importanţă strategică, precum armament, energie şi comerţ. Rusia şi China au încheiat şi cel mai mare acord pentru furnizarea de armament din ultimii zece ani, însă analiştii militari spun că scopul asiaticilor este, de fapt, obţinerea tehnologiei pentru a o folosi în producţia autohtonă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Xi Jinping, noul preşedinte al Chinei, a ales Rusia pentru prima sa vizită oficială în străinătate, iar Moscova s-a asigurat că reuniunea va fi una prolifică. Pe lângă întrevederile cu Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, dar şi cu alţi oficiali, în urma vizitei au rămas mai multe contracte bilaterale, toate în domenii de importanţă strategică.
 
Faptul că Rusia şi China nu fac rabat de la niciun efort pentru a-şi consolida relaţiile diplomatice, economice şi militare este explicat de analişti prin dorinţa şi nevoia acestora de a crea o contrapondere influenţei Statelor Unite în Occident.
 
Totodată, extinderea alianţei dintre Moscova şi Beijing pe tot mai multe planuri poate fi înţeleasă prin nevoia celor două ţări de a se pune la adăpost de criza izbucnită din SUA şi din care Europa încă nu a reuşit să iasă.
 
Şi, dacă mai exista vreun dubiu asupra intenţiilor celor două superputeri, preşedintele de la Beijing a ţinut să avertizeze printr-un discurs Vestul să nu se mai amestece în chestiunile interne ale altor state. 
 
Principalul mesaj transmis de Xi Jinping la încheierea vizitei de trei zile a fost că vrea legături militare mai strânse cu Rusia, iar cele două state vor continua să colaboreze pentru a-şi coordona acţiunile politice, strategice şi care ţin de armate.
 
„Până acum, apropierea Chinei de Rusia s-a datorat întâlnirilor din sălile ONU, unde ambele ţări sunt membre permanente ale Conciliului de Securitate şi unde, începând din 2005, au făcut deseori front comun împotriva Vestului şi a aliaţilor săi, dintre care cel mai notabil este Japonia”, notează agenţia oficială de presă din Rusia, RIA Novosti. 
 
Acord istoric pentru arme
 
Începând cu anii 1990, China este un client important al producătorilor ruşi de armament. Comerţul cu arme pe axa Moscova-Beijing a atins vârful în 2005, când chinezii au cumpărat arme în valoare de patru miliarde de dolari. În 2012, importurile Chinei de armament şi echipament militar de provenienţă rusească s-au ridicat la 2,1 miliarde de dolari, potrivit datelor Rosoboronexport, compania care deţine monopol pe piaţa exporturilor de armament din Rusia. 
 
În urma vizitei, China s-a angajat să cumpere din Rusia 24 de avioane de vânătoare de tip Suhoi-35 şi patru submarine Amur, acesta reprezentând cel mai important contract de vânzare de armament între Moscova şi Beijing din ultimii zece ani. 
 
Potrivit „Cotidianului Poporului” din China, sunt în curs negocieri cu privire la sisteme ruse de rachete de tip S-400, avioane de transport militar de tip Iliuşin-476 (o versiune modernizată a avioanelor de IL-76), avioane de aprovizionare IL-78 şi motoare de avion Saturn-117S. 
 
„Made in China”, copy/paste din Rusia
 
China continuă să fie unul dintre cei mai mari cumpărători de arme ruseşti dar, în acelaşi timp, urcă în topul exportatorilor mondiali de arme. În 2012, Beijingul a intrat pentru prima dată în topul primilor cinci exportatori de arme. Cumpărarea de echipament pentru copierea tehnologiei şi folosirea ei în producţia autohtonă ar fi de fapt motivul din spatele acordurilor, spun analiştii militari. 
 
Însă, pe lângă contractele cu arme, interesele celor două ţări s-au materializat şi prin încheierea unor parteneriate strategice în energie. 
 
China va deveni principalul cumpărător de ţiţei rusesc, prin semnarea unui contract între gigantul rus Rosneft, devenit recent cel mai mare producător de petrol din lume, şi grupul chinez CNPC. Totodată, au fost încheiate şi acorduri de cooperare pentru activităţi de explorare şi exploatare a opt blocuri din Oceanul Arctic. 
 
CNPC a semnat un contract şi cu Gazprom, care deţine monopolul pe segmentul gazelor naturale în Rusia, privind livrarea către China a unui volum anual de 38 de milioane de metri cubi de gaze, începând din 2018. Bineînţeles, toate plăţile bilaterale se vor efectua în continuare în ruble sau yuani, continuând „războiul” început de China şi Rusia împotriva „petrodolarului”, în urmă cu trei ani. 
 
În 2010, China şi Rusia au încheiat un parteneriat prin care eliminau dolarul american din comerţul bilateral, cele două puteri angajându-se să deruleze toate tranzacţiile în yuani şi în ruble. În 2012, valoarea comerţului dintre cele două state s-a ridicat la ecivalentul a 88 de miliarde de dolari, în creştere cu 11% faţă de 2011. 
 
După încheierea noilor acorduri, oficialii se aşteaptă la o creştere similară şi în acest an. China este, din 2011, cel mai mare partener comercial al Rusiei.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: