Ambasadorul Chinei în România: „Economia chineză aduce susţinere şi beneficii întregii lumi“

Ambasadorul Chinei în România: „Economia chineză aduce susţinere şi beneficii întregii lumi“

Ambasadorul Chinei în Romania, Xu Feihong

Ambasadorul Chinei în România, Xu Feihong, abordează în cotidianul „Adevărul“  tema relaţiilor dintre China şi România, în contextul creşterii economiei chineze.

Anul trecut, Produsul Intern Brut al Chinei a crescut cu 6,9%, înregistrând cea mai mică creştere din ultimii 25 de ani. După  ce a fost făcută publică, această cifră a atras după sine mai multe suspiciuni în întreaga lume. 
 
Unii oameni sunt îngrijoraţi de faptul că modelul de creştere a economiei chineze este unul nesustenabil, iar alţi se îndoiesc că fluctuaţiile burselelor chineze şi ale pieţei monetare vor conduce la pierderea echilibrului economiei mondiale. Unii cititori români preocupaţi de China sunt şi ei îngrijoraţi de faptul că economia chineză ar avea un impact asupra creşterii economice a României.
 
Oare se va prăbuşi cu adevărat economia chineză? Bineînţeles că nu.
 
Dacă veţi căuta pe internet despre economia chineză, veţi întâlni frecvent sintagma „noua normalitate“. În realitate, „noua normalitate“ se referă la optimizarea perioadei de dezvoltare economică a Chinei. Este la fel ca atunci când conducem o maşină şi trebuie să acţionăm neîntrerupt schimbătorul de viteze, în funcţie de viteza maşinii şi de condiţiile drumului. În mod asemănător, dezvoltarea economică are nevoie de ajustări făcute la momentul potrivit.
 
În prezent, întreaga economie mondială nu s-a refăcut după impactul profund cauzat de criza financiară mondială, principalelor puteri economice mondiale le lipseşte forţa, iar ritmul de creştere economică a noilor puteri a încetinit. Potrivit estimărilor făcute de Fondul Monetar Internaţional, în anul 2015, creşterea economiei mondiale a fost de doar 3,1%, aceasta rămânând încă într-o fază de profundă ajustare.
 
În faţa presiunii descendente a economiei mondiale, în prezent, China depune eforturi pentru a face trecerea de la o creştere economică rapidă la o creştere rapidă medie. 
 
Fiind a doua putere economică din lume, volumul total al economiei chineze a depăşit deja cifra de 10.000 de miliarde de dolari americani, iar acum orice creştere de un procent al PIB-ului este echivalentă cu un procent de 1,5% de acum 5 ani, sau cu un procent de 2,5% de acum 10 ani. 
 
Chiar şi o creştere economică de 6,9% va aduce un surplus de peste 800 miliarde de dolari. În prezent, China are nevoie cu adevărat de optimizarea structurii economice, reforma şi inovaţia neîntrerupte, nu o creştere extrem de rapidă.
 
Constatăm cu satisfacţie că reformele structurale implementate de China aduc necontenit beneficiile specifice reformei. În anul 2015, economia chineză a funcţionat în parametrii rezonabili, în zonele urbane s-au creat 13,12 milioane de noi locuri de muncă,  producţia de grâne a crescut timp de 12 ani consecutiv, s-au obţinut progrese remarcabile în reformarea structurală economică, consumul de energie pe unitate de PIB a scăzut cu 5,6% faţă de anul precedent, consumul a avut o contribuţie de 66,4% la creşterea economică, iar pentru prima dată, ponderea deţinută de sectorul serviciilor a reprezentat mai mult de jumătate din PIB.
 
De asemenea, guvernul chinez a lansat, succesiv, o serie de planuri de acţiune şi măsuri încurajatoare, precum: „Antreprenoriatul şi inovaţia în rândul maselor“, „Internet+“, „Made în China 2025“ etc. şi militează pentru a şi-a canaliza eforturile către crearea de noi tehnologii, noi ramuri industriale, noi planuri şi noi modele de producţie. În prezent, în China sunt înregistrate zilnic peste 10.000 de întreprinderi noi.
 
Procesul de sporire a calităţii şi a eficacităţii, de aprofundare a reformei, de promovare cu fermitate a inovaţiei a adus poporului chinez beneficii vizibile, palpabile. Anul trecut, venitul disponibil per capita la nivelul întregii ţări a crescut cu 7,4%, populaţia săracă din zonele rurale a scăzut cu 14,42 milioane de oameni, în zonele urbane au fost create 13 milioane de locuri de muncă noi, numărul absolvenţilor cu studii superioare a ajuns pentru prima dată la 100 de milioane, numărul persoanelor din clasa de mijloc a ajuns la 109 milioane  de oameni, China devenind astfel ţara cu cea mai numeroasă clasă de mijloc.
 
Cifrele reale demostrează că „noua normalitate“ va aduce Chinei şi mai multe beneficii calitative şi eficienţă, iar aşa-zisa „teorie a colapsului economiei chineze“ este în totalitate o afirmaţie nefondată.
 
China este un membru important al comunităţii internaţionale, iar  dezvoltarea Chinei este strâns legată de restul lumii, aşa cum prosperitatea lumii se află într-o legătură strânsă cu China. China dispune de  condiţiile şi puterea necesare pentru a realiza o economie proprie sănătoasă şi o dezvoltare sustenabilă, iar în acelaşi timp poate aduce forţă sporită economiei mondiale.
 
Anul trecut, numărul cetăţenilor chinezi care au călătorit peste hotare a ajuns la 120 de milioane, înregistrând o creştere de 12% faţă de anul precedent, iar cheltuielile chinezilor în străinătate au depăşit 150 miliarde de dolari. 
 
Cu o lună în urmă, doar în perioada de 10-15 zile a vacanţei prilejuite de Sărbătoarea Primăverii, aproape 6 milioane de chinezi au călătorit în străinătate, cheltuind aproape 13,5 miliarde de dolari. Printre destinaţiile cele mai preferate s-au numărat: Thailanda, Japonia, Coreea, America, Australia, Anglia etc. Nu încape nicio îndoială că turiştii chinezi, prin cheltuielile făcute în timpul călătoriilor, aduc ţării de destinaţie beneficii economice substanţiale. Din păcate, nu foarte mulţi turişti chinezi vin în România, ceea ce înseamnă că ambele părţi trebuie să ducă în continuare o muncă de promovare.
 
Privind dintr-o perspectivă macroeconomică, în prezent, volumul total al întregii economii mondiale a depăşit cifra de 73.000 de miliarde de dolari, dintre care economia chineză ocupă procentul de 15%, cea americană, de 24%, iar Uniunea Europeană, aproximativ 17%. 
 
În anul 2015, contribuţia Chinei la creşterea economică mondială a depăşit procentul de 25%, volumul total al importurilor a fost de 1680 de miliarde de dolari, continuând să se situeze pe locul al 2-lea în lume. Investiţiile directe în afară au fost de 127,6 miliarde de dolari, crescând cu 10% faţă de anul precedent, China rămânând în continuare un motor important al creşterii economice mondiale.
 
Fiind una dintre principalele puteri economice mondiale, China va fi angajată în continuare pentru promovarea unei noi serii de măsuri politice de deschidere spre exterior la scară superioară, şi se va strădui să realizeze câştiguri comune în urma cooperării cu fiecare ţară. 
 
China va continua să extindă cooperarea internaţională în domeniul capacităţilor de producţie, să accelereze perfecţionarea politicilor comerţului exterior, inovarea modelelor de business, facilitarea comerţului intern şi optimizarea structurilor, va implementa politici tot mai active de import, va acţiona pentru sporirea importurilor de echipamente de ultimă generaţie, de componente esenţiale şi de materie primă necesară pentru producerea de energie. 
 
China va continua relaxarea restricţiilor pentru intrarea capitalului străin, va consolida dinamica promovării şi atragerii de investiţii şi afaceri, va realiza un mediu de investiţii mai echitabil, mai transparent şi mai previzibil. În urma acestui proces, China va deveni în continuare un punct atrăgător pentru investitori străini.
 
Astfel, China a lansat iniţiativa „Centura şi Drumul“, pentru a realiza centura economică a Drumului Mătăsii şi Drumul Mătăsii Maritim al secolului XXI. Această iniţiativă continuă să aibă la bază principii precum: negocieri în comun, construcţia în comun şi, drept conţinut principal: corelarea politicilor, conectarea facilităţilor infrastructurii, comerţul liber, circulaţia capitalului, conectarea aspiraţiilor popoarelor etc. Proiectul acoperă continentele Asia, Europa, Africa, şi zona maritimă învecinată, devenind o legătură a prieteniei şi a păcii, un drum al prosperităţii comune.
 
Fiind o ţară aflată de-a lungul iniţiativei „Centura şi Drumul“, România are ocazia de a se implica activ în construcţia acesteia, şi, alături de alte ţări din lume, să contribuie cu forţa şi înţelepciunea sa, şi să se bucure împreună cu acestea de rezultatele cooperării. Apreciem foarte mult progresul obţinut în cooperarea dintre China şi România în cadrul mecanismului „Centura şi Drumul“.
 
În ceea ce priveşte sfera politică, în septembrie 2015, preşedintele Chinei, Xi Jinping, a avut, la New York, o întrevedere cu omologul său român, preşedintele Klaus Iohannis, cei doi lideri ajungând la consensuri importante referitoare la construcţia împreună a „Centurii şi Drumului“.
 
În domeniul economic, anul trecut, valoarea a comerţului dintre China şi România a atins cifra de 4,5 miliarde de dolari, întreprinderi din cele două state au semnat deja memorandumul de înţelegere în ceea ce priveşte proiectul Centralei Nucleare de la Cernavodă, a fost parafat proiectul Termocentralei pe Cărbuni de la Rovinari, şi, în plus, se încearcă cooperarea şi în alte proiecte. Compania chineză Huawei a preluat cu succes serviciile de întreţinere a reţelei de internet la Compania UPC România.
 
În ceea ce priveşte sfera culturală, Institutul Cultural Român a fost deja inaugurat oficial în vara anului trecut la Beijing, iar partea chineză se pregăteşte activ în vederea înfiinţării unui Institut Cultural Chinez la Bucureşti. 

Interesul publicului român faţă de China creşte de la o zi la alta, o dovadă grăitoare fiind popularitatea de care se bucură Institutele Confucius, cursurile de limba chineză de la clasele Confucius şi alte catedre de predare a limbii chineze. În acelaşi timp, şi interesul publicului chinez faţă de România creşte pe zi ce trece. Pe 28 ianuarie am participat la ceremonia de deschidere a expoziţiei „Comorile României“ organizate de Muzeul Naţional al Chinei. Acest eveniment a fost larg relatat de principala mass-media din China, atrăgând în fiecare zi mii de vizitatori.
 
Însă potenţialul de cooperare dintre China şi România este încă deparde de a fi valorificat la maximum. Anul trecut, comerţul României cu China a avut un deficit de aproape 1,9 miliarde de dolari, în multe proiecte cooperarea dintre cele două ţări făcându-se prin intermediul unei terţe părţi. Până în prezent, nu s-au iniţiat lucrările pentru proiectele mari şi, de asemenea, nicio companie chineză nu a reuşit să câştige licitaţia pentru proiecte legate de construirea autostrăzilor, căilor ferate şi a altor proiecte din infrastructură de transport din România.  
 
Lungimea totală a căilor ferate de mare viteză din China a depăşit deja 19.000 de km, lungimea autostrăzilor a depăşit 123.000 de kilometri, situând China pe primul loc în lume. În viitori 5 ani, lungimea căilor ferate de mare viteză funcţionale va ajunge la peste 30.000 de km, acoperind peste 80% din oraşele mari ale Chinei. 
 
China nu numai că are o expertiză bogată în domeniul construcţiei infrastructurii de transport, ci îşi doreşte şi are şi capacitatea necesară de a dezvolta o cooperare profundă cu România. Companiile chineze au prezentat un entuziasm sporit faţă de implicarea în proiecte de construire a infrastructurii româneşti şi aşteaptă cu nerăbdare participarea. În faza următoare, ambele părţi trebuie să-şi sporească încrederea în cooperarea reciprocă şi să găsească modalităţi de cooperare convenabile ambelor părţi.
 
În prezent, China îşi canalizează eforturile spre realizarea obiectivului unei societăţi a bunăstării decente. „Cele două sesiuni“ ale Adunării Naţionale Populare şi ale Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez, convocate de curând,  au  analizat şi au adoptat „Raportul de activitate al guvernului chinez“ şi „Cel de-al 13-lea Plan Cincinal“. Vom menţine creşterea PIB-ului ţării în parametrii unei creşteri între 6,5 şi 7%, în zonele urbane vor fi create peste 10 milioane de noi locuri de muncă, vom păstra rata şomajului până la 4,5%, iar consumul de energie pe unitatea de PIB va scădea încă cu 3,4%. 
 
Până în anul 2020, China va realiza primul obiectiv măreţ cuprins în „Cele două obiective centenare“ şi anume de a dubla venitul pe cap de locuitor în zona urbană şi cea rurală, cât şi de a dubla Produsul Intern Brut, faţă de valorile din anul 2010. Avem încredere că vom putea realiza perspectivele măreţe ale Chinei şi sperăm că o Chină şi mai prosperă va aduce şi mai multe oportunităţi de dezvoltare vechiului nostru prieten - România.
 
Ambasada Chinei în România păstrează dintotdeauna legături strânse cu ministerele ambelor state şi cu companiile, devotându-se explorării potenţialului de cooperare dintre cele două părţi. 
 
Asistăm în prezent la „epoca de aur“ a cooperării pragmatice dintre cele două state, şi sugerăm companiilor să accelereze negocierile legate de diferite proiecte, făcând astfel cooperarea chino-română să avanseze cu paşi mai mari şi mai hotărâţi.
 
Ambasadorul Chinei în Romania, 
Xu Feihong

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: