„Din culisele cinematografiei“. Amza Pellea, la un pas să fie scos din distribuţia filmului „Nea Mărin miliardar“. De ce se supărase Sergiu Nicolaescu

„Din culisele cinematografiei“. Amza Pellea, la un pas să fie scos din distribuţia filmului „Nea Mărin miliardar“. De ce se supărase Sergiu Nicolaescu

FOTO Arhivă

Cu 14.645.586 de bilete vândute în cinematografe, filmul lui Sergiu Nicolaescu „Nea Mărin miliardar“, care a avut premiera la 5 februarie 1979, este cea mai populară peliculă românească din toate timpurile. Şi probabil că aşa va rămâne pentru totdeauna, fiind greu de crezut că un film autohton va mai atinge vreodată asemenea cifre.

Ştiri pe aceeaşi temă

Locul doi în acest top este ocupat de pelicula lui Geo Saizescu, „Păcală“ (1974), care a vândut 14.644.029 de bilete, iar podiumul e completat de o altă peliculă de-a lui Sergiu Nicolaescu, „Mihai Viteazul“, cu 13.340.304 de intrări în cinematografe. Succesul de public al filmului „Nea Mărin miliardar“ s-a datorat în primul rând uriaşei popularităţi a lui Amza Pellea şi a personajului său. Istoria acestui film s-ar fi putut scrie însă şi altfel...

Telefonul lui Sergiu Nicolaescu

În arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii există două dosare de urmărire informativă pe numele cineastului Sergiu Nicolaescu. În primul, deschis la 8 februarie 1978 de Unitatea 151 a Ministerului de Interne, primeşte numele conspirativ de „Ştefan Nicolau“. Una dintre stenogramele discuţiilor sale telefonice aflate la dosar, din data de 17 martie 1978, devoalează câteva dintre secretele din spatele celui mai popular film românesc din toate timpurile, „Nea Mărin miliardar“. Mai exact, supărat din cauza faptului că Amza Pellea i-a cerut să figureze ca şi coregizor al peliculei, alături de el, Sergiu Nicolaescu l-a sunat pe scenaristul Vintilă Corbul, căruia i-a spus că, în cazul în care Amza „îi mai face greutăţi“, fie renunţă el la film, fie îl va înlocui pe actor cu Mircea Diaconu în distribuţie.

Pentru ca cititorul să înţeleagă mai bine contextul, se cuvine să facem câteva precizări. Personajul „Nea Mărin“ este creaţia lui Amza Pellea, care s-a şi identificat cu el până la contopire. Practic, „Nea Mărin“ s-a născut o dată cu actorul, la Băileşti. Era o parte din el însuşi, o parte dintr-un văr de-al său, o parte din tatăl său, câte o parte din fiecare sătean de-al locului. Dacă mai întâi Amza Pellea obişnuia să le spună colegilor din liceu şi pe urmă din facultate întâmplări de la el din sat, mai târziu a făcut-o la microfon, într-un studio de radio, iar ulterior la televiziune. 

Pe lângă savuroasele sale monologuri, pe care şi le scria singur, au existat şi două scurtmetraje destinate micului ecran: „Automobilist şi pieton“ şi „Răvaşul misterios“. Ambele au fost regizate de Sergiu Nicolaescu. Cel de-al doilea, realizat pe scenariul scris de Dan Mihăescu, Octavian Sava şi Grigore Pop, în colaborare cu Amza Pellea, i-a mai inclus în distribuţie, printre alţii, pe Draga Olteanu-Matei, Dumitru Furdui, Dem Rădulescu şi Ştefan Tapalagă, fiind difuzat în premieră în programul „Revelion ´77“.

Filmul trebuia să fie iniţial piesă de teatru

Din acea perioadă datează şi proiectul filmului de lungmetraj „Nea Mărin miliardar“, care a fost inclus în planul Casei de Filme nr. 4. „În acelaşi timp, noi am mai pierdut un an din cauza lui, nu?“, i se plângea Sergiu Nicolaescu lui Vintilă Corbul la telefon. Şi documentele aflate la Arhiva Naţională de Filme confirmă faptul că pelicula ar fi trebuit să fie realizată de fapt în decursul anului 1977, filmul fiind aprobat pentru intrarea în producţie la 14 mai 1977. După încheierea perioadei de pregătiri, la 4 iulie filmul a fost suspendat, explicaţia oficială fiind însă cu totul alta: „deoarece în anul 1977 tovarăşul Sergiu Nicolaescu a primit sarcina realizării, pe lângă serialul TV «Independenţa», şi a filmului aniversar «Pentru Patrie», la indicaţia conducerii Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, filmul «Nea Mărin miliardar» a fost suspendat pentru a da posibilitate regizorului să termine cele două filme din planul de producţie al anului 1977“.

De fapt, în structura sa iniţială, „Nea Mărin miliardar“ a fost piesă de teatru în trei acte, cu o durată de o oră şi jumătate. Scriitorul Eugen Burada povestea în urmă cu zece ani, pentru „Adevărul“, că l-a găsit într-o zi pe actor amorţit de durere, ţinându-şi glezna luxată într-un lighean cu soluţie Burow. Au discutat despre diverse filme şi scenarii, iar Amza Pellea a întrebat de ce nu scriu Vintilă Corbul şi Eugen Burada o comedie. „Păi hai s-o facem! Să se numească «Nea Mărin miliardar»“, i-a răspuns Burada. Textul a fost gata într-o lună şi jumătate, dar niciun teatru din Bucureşti n-a vrut să-l includă în repertoriu. „Am scris această piesă şi am mers cu ea la diverse teatre şi chiar la Comedie, unde lucra actorul. Cei de la secretariatul literar au citit scenariul şi nu le-a plăcut. Apoi a venit directorul Lucian Giurchescu şi ne-a spus că scenariul nu e cine ştie ce, parcă e comedie, parcă nu e... “, povestea Burada.

„Vreau să-l bat pe Geo Saizescu pe teritoriul lui“

Scriitorul mai povestea că Sergiu Nicolaescu a fost atras în proiect provocat fiind de succesul de public înregistrat de Geo Saizescu cu „Păcală“: „Nicolaescu era foarte supărat că Saizescu, directorul secţiei de cinema din televiziune, nu difuzase pe post forşpanul unui film de-al său. Şi a zis atunci: «Vreau să-l bat pe Geo Saizescu pe teritoriul lui»“.

„În colaborare cu Vintilă Corbul, Eugen Burada şi bineînţeles Amza, am scris un scenariu şi l-am dus pe «Nea Mărin» şi pe marele ecran. Succesul a fost deplin!“, nota şi regizorul Sergiu Nicolaescu în memoriile sale. Filmul a reintrat în faza de producţie la 1 martie 1978, cu puţin timp înaintea discuţiei telefonice pe care regizorul a purtat-o cu Vintilă Corbul. Până la urmă, Amza Pellea şi Sergiu Nicolaescu au ajuns la sentimente mai bune, astfel încât acesta din urmă a rămas singurul regizor al filmului, iar scenariul a fost semnat până la urmă doar de trei persoane: Vintilă Corbul, Eugen Burada şi Amza Pellea. Filmările au început pe 25 iulie la Bucureşti, continuând apoi pe litoralul Mării Negre, în special în Olimp, iar în septembrie la Snagov şi Otopeni, încheindu-se efectiv la 25 septembrie. O altă secvenţă a fost filmată ulterior, pe 7 decembrie, în aeroportul din Frankfurt. Camera de hotel folosită în film de miliardarul american este Apartamentul Imperial aflat la etajul 19 al Hotelului Intercontinental din Bucureşti, având o suprafaţă de 240 de metri pătraţi. 

„Cu «Nea Mărin» am intrat destul de în toamnă cu filmările. Aveam o criză de sciatică, de nu puteam nici să mă mişc. Mă duceau cu targa la filmări. Aşa am condus actorii“, mai povestea regizorul, care nu a apărut şi ca actor în acest film, însă a împrumutat vocea sa crainicului care relatează deturnarea avionului în jurnalul de ştiri de la televizor.

Înainte de a începe lucrul la „Nea Mărin miliardar“, Sergiu Nicolaescu terminase de filmat „Revanşa“ (16 februarie - 13 mai) şi dăduse startul la „Ultima noapte de dragoste“, pe 17 iulie, iar Amza Pellea lucrase la filmul lui Mircea Drăgan, „Braţele Afroditei“, coproducţie România-Maroc, cu filmări în ţara africană între 8 mai şi 2 iulie. În afara lui Amza Pellea, prezent în film în dublu rol, Mărin Juvete şi Marlon Juvette, distribuţia i-a inclus, printre alţii, pe Draga Olteanu-Matei (Veta), Sebastian Papaiani (Gogu), Jean Constantin (Teach), Ştefan Mihăilescu-Brăila (Doe), Ştefan Bănică (Poe), Cornel Gîrbea (Peach), Colea Răutu (Directorul), Stela Popescu (Vampa), Mihai Mălaimare (Sache) şi Puiu Călinescu (Colombo).

Succesul acestei pelicule l-a impulsionat pe Sergiu Nicolaescu să încerce şi realizarea unei continuări, „Nea Mărin şi fantomele“, proiect care nu s-a mai materializat până la urmă, după dispariţia prematură a lui Amza Pellea, pe 12 decembrie 1983.

„Am început să lovesc cu paporniţa în stânga şi-n dreapta“

Actriţa Draga Olteanu-Matei, care a interpretat-o pe Veta, soţia lui Mărin Juvete, a fost extrem de apropiată de Amza Pellea. „Amza a făcut un personaj naţional din «Nea Mărin». Este marele său merit. Noi eram ca fraţii. Am şi fost la Băileşti. Acolo am cunoscut toate personajele despre care vorbea Amza“, şi-a reamintit actriţa. Una dintre cele mai spumoase scene ale peliculei a avut-o ca protagonistă şi a fost filmată într-un bar din Olimp. „Eu veneam cu paporniţa cu praz, să-l caut pe Mărin. Mafioţii erau pe ringul de dans, deghizaţi în femei. Sergiu Nicolaescu mi-a zis: «Ei încep să danseze, iar tu trebuie să-ţi faci loc printre ei, ca să ajungi langa Amza». Erau în bar vreo 200 de figuranţi şi spectatori de ocazie, veniţi să vadă cum e la filmare. Ca să-mi fac loc, am început să lovesc cu paporniţa în stânga şi-n dreapta. A fost o nebunie! Lumea a început să aplaude“, şi-a reamintit actriţa.

George Mihăiţă a refuzat să joace în film

Sebastian Papaiani a fost în film Gogu a lu' Pupăză, nepotul lui Mărin Juvete. Chiar dacă numele a fost schimbat, personajul păstrează trăsăturile lui Sucă, nepotul din celebrele scheciuri ale lui Amza Pellea. După ce i-a „suflat“ rolul lui Sebastian Papaiani în „Reconstituirea“, de această dată s-a întâmplat ca George Mihăiţă să refuze rolul Gogu a lu' Pupăză, care ulterior a ajuns chiar la Papaiani. „Dacă aş da timpul înapoi, n-aş mai juca nici în «B.D.»-uri. Când am refuzat rolul lui Gogu din «Nea Mărin miliardar», am stat şi m-am gândit: «Joc asta şi apoi mă strigă lumea numai aşa pe stradă!» Şi acum cred că am făcut o alegere bună“, a dezvăluit Mihăiţă.

STENOGRAMA CONVORBIRII DINTRE VINTILĂ CORBUL ŞI SERGIU NICOLAESCU

17 martie 1978, ora 18.18

Cheamă Popescu Corbul (Vintilă)

Popescu: Da
Sergiu: Bună ziua, Sergiu la telefon.
(...)
S: Asta-i una. Doi, în legătură cu „Nea Mărin“. Cât aparţine lui Amza din toată povestea?
P: Păi, personajul, mă rog, foarte puţin.
S: Nu, vorbesc ca idee.
P: Foarte puţin, chiar şi el recunoaşte.
S: Da, am înţeles. Adică ce convenţie aţi făcut cu el de pe piaţă.
P: O împărţim în trei, adică în patru.
S: Egal?
P: Sigur că da, noi n-am mers niciodată la avantaje pecuniare excesive, asta pe piaţă o împărţim în patru.
S: Îţi spun ce se întâmplă, în mod curios, el, azi, mi-a cerut mie să aranjez, că el vrea să plece la Institut, să iscălească la coregie.
P: Asta nu ştiu.
S: Un moment, eu în primul moment l-am luat aşa cum mi-a zis, asta nu mă deranjează, îi fac un carton separat coregie, dar nu l-am întrebat: „Domnule, ai pretenţii?“
P: Adică şi la bani?
S: Da, şi la bani.
P: Eu cred că nu, din moment ce încasează la scenariu.
S: Nu ştiu. În acelaşi timp, noi am mai pierdut un an din cauza lui, nu?
P: Sigur.
S: Şi în acelaşi timp el anul acesta mi-a făcut nişte greutăţi, eu nu ştiam de unde să le iau greutăţile astea, adică de ce le face. În primul rând a trebuit să amân filmul din cauza lui, riscând să pierd alţi actori, în sensul că el face şi filmul lui Drăgan, pleacă în Maroc, face un film în Maroc.
P: Când pleacă în Maroc, acuma?
S: Pleacă în Maroc acuma şi a trebuit să amân filmul pe 5 iunie.

Sergiu îl bănuieşte pe Amza de interese pecuniare şi crede că de aceea îl tot amână cu filmul, dar el totuşi nu va mai putea amâna începerea filmărilor cu încă un an, aşa că în situaţia că Amza îi face greutăţi, o să-l înlocuiască cu Diaconu. Şi P. îl găseşte pe Diaconu foarte bun în rol şi în principiu este de acord ca Sergiu să-l înlocuiască pe Amza, dacă-i face greutăţi. P. repetă faptul că Amza ia parte egală cu ei la scenariu, al cărui beneficiu se împarte la patru şi el crede că Amza trebuie să înţeleagă că nu poate lua bani şi pentru scenariu şi pentru regie, nu este nici măcar legal. Sergiu, care afirmă că el l-a făcut pe Amza ceea ce este acum, consideră că Amza ar fi trebuit să-i mărturisească cinstit despre ce este vorba, nu să-i facă greutăţi. În plus, Sergiu nu este dispus să semneze regia cu altcineva, spunând că: „Mie nu-mi convine să iscălesc alături de nimeni pe lumea asta pentru că sunt eu, nu?!“ Sergiu arată că în situaţia când Amza va emite şi alte pretenţii, atunci ori se renunţă la Amza, ori se retrage el. P. îi spune lui Sergiu că nu este cazul. Sergiu se va lămuri diseară asupra pretenţiilor lui Amza (...)

(C.N.S.A.S. Fond „I“, dosar nr. 380, vol. 2, f. 8-9)

Am primit telegrame, la primele apariţii ale lui Nea Mărin, de la oameni foarte de bună-credinţă din ţară, care spuneau: «Dumneata, care ai jucat Mihai Viteazul, te apuci să spui poveşti, cu întâmplări de la ţară, la televizor?». Oamenii au fost şocaţi!

Amza Pellea (1981)

Creat în întregime de Amza Pellea, el este în întregime opera unui excelent actor şi fin observator al psihologiei omeneşti. Sergiu Nicolaescu a trebuit doar să-i dea drumul în film, fiindcă oricare ar fi calitatea acestuia, «Nea Mărin», şi încă miliardar, umple sălile de spectacol

Ov. S. Crohmălniceanu (1979)

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările