Aladeen descoperă America

Noul film al actorului englez Sacha Baron Cohen, „Dictatorul“, îl consacră pe acesta drept autorul comic absolut al începutului de mileniu.

Caz rar, dar filmele lui Baron Cohen - ca şi personajele sale, de la Ali G la acest (Shabazz) Aladeen - sunt din ce în ce mai bune şi mai complexe.

Dacă „Borat" (2006) lansa tipul de umor grosier în care britanicul se va specializa, următorul său film, „Brüno" (2009), nu numai că a rafinat acest stil, dar îşi şi lărgea maxim miza, forând cât mai adânc în tarele şi bizareriile aşa-zisului mod de viaţă occidental.

Comedie de tip clasic

E vorba de filmele de lungmetraj ale acestui londonez, cu profunde şi asumate rădăcini iudaice. Faptul că aceste filme poartă semnătura regizorului Larry Charles nu trebuie să ne inducă în eroare: aşa-zisul regizor este mai puţin important aici, ca şi în cazul peliculelor lui Buster Keaton sau ale Fraţilor Marx, adevăraţii autori ai filmelor în care au jucat.

Noutatea la acest „The Dictator" este nu numai „îndulcirea" glumelor cu substrat sexual şi „politic incorect", în care actorul Baron Cohen părea că se specializase, ci şi abandonarea manierei în care fuseseră realizate precedentele două filme.

Era vorba de happeninguri în care kazahul Borat sau austriacul Brüno antrenau cetăţeni obişnuiţi, care nu bănuiau că sunt subiectul unor comedii. „Dictatorul" are, aşadar, o structură de comedie clasică, să zicem, „cu subiect şi predicat".

America - democraţie?

Figura „generalului amiral" Aladeen, lider al republicii nord-africane Waadeya, este combinată din mai multe surse, parodiate strălucit, dar ele sunt abandonate treptat şi înlocuite cu figura reală a lui... Sacha Baron Cohen, pentru că autorul (ne) spune un cu totul alt tip de poveste.

Filmul nu uită să-i menţioneze - satirizându-le metodele şi brutalitatea - pe toţi aceşti lideri contemporani ai unor regimuri de o cruzime de sorginte medievală, fie ea şi tradiţională pentru zonele respective: Moammar Gaddafi, Saddam Hussein, Kim Jong-Il, Ahmadinejad etc. Nu sunt „iertaţi" nici măcar chinezii.

Printr-un concurs de împrejurări, Aladeen, sosit la New York pentru a ţine un discurs în faţa Naţiunilor Unite, este deposedat de barba sa gigantică şi, implicit, de identitatea sa şi înlocuit cu o marionetă a verosului său prim-ministru (Ben Kingsley).

Devenit astfel un om obişnuit, „dictatorul" va cunoaşte pe propria piele deliciile Americii şi ale democraţiei, ba chiar şi dragostea, personificate în (deloc) frumoasa Zoey (Anne Farris).

Nu numai pentru că dă bine, autorul/dictatorul atacă şi esenţa anti-democratică a sistemului american care permite la el acasă multe lucruri altfel blamate în restul lumii. E-adevărat, într-o formă mai pervers-rafinată.

Chaplin întors pe dos

Multă lume s-a întrebat dacă scenariul filmului va trimite la capodopera lui Charles Chaplin, „The Great Dictator" (1940), şi, într-adevăr, „Dictatorul" lui Baron Cohen este o rescriere explicită a clasicului chaplinian. Numai că totul este întors pe dos.

Dacă la Chaplin un om obişnuit era confundat cu dictatorul şi ajungea în locul acestuia, aici, cum spuneam, dictatorul ajunge pe stradă şi se umanizează.

Astfel de filme, precum cel al lui Chaplin, pleacă de la convingerea că toţi oamenii sunt, în esenţă, buni. Autorul „Dictatorului" 2012 nu crede, însă, cu adevărat asta, şi încheie cu poante ambigue şi uşurele, parcă temându-se să nu fie luat prea mult în serios.

Filmul se urmăreşte cu plăcere, dar se vor găsi destui „pudibonzi" să strâmbe din nas, aşa cum au făcut şi la apariţia, în anii '90, a altui mare talent comic, Jim Carrey. 

Dictatorul / The Dictator (SUA, 2012)

Regia: Larry Charles

Cu: Sacha Baron Cohen, Anna Faris, Ben Kingsley

Rulează la: Hollywood Multiplex Bucureşti Mall

Premiera săptămânii

Bărbaţi în negru 3 /Men in Black III (SUA, 2012)

Regia: Barry Sonnenfeld

Cu: Will Smith, Tommy Lee Jones

În „Bărbaţi în negru 3", agenţii J (Will Smith) şi K (Tommy Lee Jones) revin... în timp. J a văzut o mulţime de lucruri inexplicabile în cei 15 ani petrecuţi împreună cu oamenii în negru, dar nici măcar extratereştrii nu l-au lăsat mai perplex decât partenerul lui teribil de sucit şi morocănos.

Dar atunci când viaţa lui K şi soarta planetei sunt puse la grea încercare, Agentul J va trebui să se întoarcă în timp pentru a îndrepta lucrurile. J descoperă că în univers există secrete pe care K nu i le împărtăşise niciodată - secrete care se vor dezvălui treptat pe măsură ce J acţionează în echipă cu tânărul agent K (Josh Brolin) pentru a-şi salva partenerul, agenţia şi viitorul omenirii.

Filmul preferat: Maia Morgenstern

CV

- Una dintre cele mai importante actriţe de teatru şi film contemporane, Maia Morgenstern s-a născut la Bucureşti, pe 1 mai 1962.

- A studiat la Academia de Teatru şi Film între 1981 şi 1985, iar apoi a jucat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ până în 1988. A apărut apoi pe scena Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti, după care s-a alăturat trupei de la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale".

- Deşi mai avusese prezenţe notabile în câteva filme româneşti: „Maria şi marea" (1988),, „Pasaj" (1990), „Cei care plătesc cu viaţa" (1991),, „Casa din vis" (1991), „Flăcăul cu o singură bretea" (1991), „Rămânerea" (1992), cel care o va impune cu adevărat va fi marele regizor Lucian Pintilie, care îi oferă rolul Nela în capodopera „Balanţa" (1992).

- Totodată, actriţa are şi o fulminantă carieră internaţională care culminează cu interpretarea Fecioarei Maria în „The Passion of the Christ" (2004), în regia lui Mel Gibson.

- În prezent, poate fi văzută în cinematografe în „Iubire elenă" (2012), noua producţie a lui Geo Saizescu, recomandată doar fanilor actriţei.

Top 10 filme care m-au marcat

1. Cetăţeanul Kane (SUA, 1941), regia Orson Welles

2. Siberiada (URSS, 1979), regia Andrei Mihalkov-Koncealovski

3. Sunetul muzicii (SUA, 1965), regia Robert Wise

4. Dictatorul / The Great Dictator (SUA, 1940), regia Charles Chaplin

5. Dictatorul (SUA, 2012), regia Larry Charles

6. Zbor deasupra unui cuib de cuci (SUA, 1975), regia Milos Forman

7. Alegerea Sophiei (SUA, 1982), regia Alan J. Pakula

8. Omul din La Mancha(SUA-Italia, 1972), regia Arthur Hiller

9. Balanţa (România, 1992), regia Lucian Pintilie

10. Nopţile Cabiriei (Italia-Franţa, 1957), regia Federico Fellini.

Top 5 regizori

1. Orson Welles (1915-1985)

2. Lucian Pintilie (n. 1933)

3. Emir Kusturica (n. 1954)

4. Theodoros Angelopoulos (1935-2012)

5. Wong Kar-wai (n. 1956)