FOTO VIDEO 9 lucruri mai puţin ştiute despre Johnny Cash

Johnny Cash (centru) alături de fostul preşedinte american George W. Bush şi soţia lui, Laura Bush FOTO AFP

La mai bine de zece ani de la dispariţia sa, legenda lui Johnny Cash continuă să rămână vie, iar detalii picante din viaţa sa de pe scenă şi intimă încep să iasă la iveală odată cu lansarea unei noi cărţi, „Johnny Cash: The Life“.

„80% din povestea de viaţă a lui Johnny Cash încă nu s-a spus“, a mărturisit Lou Robin, fostul manager al cântăreţului atunci când criticul literar Robert Hilburn de la publicaţia „Los Angeles Times“ a încercat să-l abordeze pentru o nouă carte despre viaţa artistului. Pe lângă povestea tragică a morţii fratelui său mai mare, Jack, sau dependenţa de amfetamine, cartea „Johnny Cash: The Life“ acoperă suişurile şi coborâşurile vieţii sale cu detalii fără precedent, iar revista „Rolling Stone“ a realizat o listă cu unele dintre cele mai interesante detalii despre Johnny Cash.

1.Johnny Cash empatiza cu un monstru

Atunci când era mic, Cash era fascinat de personajul Frankenstein, din filmul original cu acelaşi nume. Pentru el, monstrul era un personaj simpatic care „era alcătuit din părţi rele dar care încercau să devină bune“.

2.A trebuit să-şi depăşească bigotismul

Cash a fost cel care a venit cu ideea pentru piesa clasică de rock and roll „Blue Suede Shoes“, cântată de prietenul său Carl Perkins. Ideea avea la bază dulapul plin de haine în ton cu moda al unui coleg afro-american din Forţele Aeriene Americane. De altfel, Cash era foarte cunoscut pentru pledoaria sa în favoarea minorităţilor, în special pentru nativii americani, dar, la un moment dat, a fost implicat într-un incident cu un bărbat de culoare care mergea la braţ cu o femeie albă. Mai târziu, acesta a pus ieşirea sa necontrolată pe seama bigotismului rural din Arkansas, locul în care a crescut. „Nu am avut nimic, niciodată, cu oamenii de culoare“, a spus el la acel moment.

3.Uneori, afişa o atitudine copilărească

În ciuda faptului că i se spunea „Man in Black“ (n.r. „Bărbatul în negru“, titulatură câştigată pentru îmbrăcămintea de culoare neagră), iar, la concerte era serios, în viaţa personală îi plăcea să se comporte precum un copil. El şi prima lui soţie, Vivian jucau diverse jocuri bizare. Spre exemplu, cântăreţul a poreclit sânii soţiei sale cu numele de Rose şi Anne. Nimic neobişnuit, însă cei doi au dus jocul atât de departe că prima lor fiică a luat acest nume, Rosanne.

4.Era şiret

Prima piesă devenită hit şi care a atins prima poziţie în topurile muzicale, „I Walk the Line“, a fost interpretată ca fiind un jurământ de loialitate către soţia sa, dar, pentru el, avea un dublu înţeles. Lui Cash i s-a părut un mod ingenios de a-L insera pe Dumnezeu în muzica sa, după ce producătorul Sam Phillips i-a spus că nu este interesat de înregistrări duhovniceşti.

5.Era un tip practic

Piesa pentru care a devenit cunoscut, „Man in Black“, încerca să explice de ce acesta alegea întotdeauna haine de culoare neagră (pentru cei nepăstuiţi de soartă) , dar, în fapt, Cash alegea culoare negră pentru că era mai uşor de întreţinut pe timpul turneelor cu o durată lungă. Chiar şi aşa, colegii de turneu îl tachinau şi îl numeau „Undertaker“ (n.r. cel care aduce moartea).

6.Căsătoria cu June Carter nu era numai „lapte şi miere“

Chiar dacă căsătoria lui Johnny Cash cu June Carter era văzută ca una care va rezista timpului, unii prieteni ai celor doi au văzut-o pe June drept o manipulatoare, „o echivalentă de la ţară a lui Yoko Ono pentru Lennon“. Mai mult, cei doi au început să se întâlnească pe vremea când Cash încă era căsătorit cu Vivian.

Johnny Cash alături de June Carter (stânga) şi fiica lor, Rosanne FOTO AFP

7.Intervenţia divinităţii şi minciuna

Ani la rândul, Cash a susţinut că a renunţat la droguri după ce, într-o zi, a luat un pumn de pastile şi s-a retras într-o peşteră de pe râul Tennessee ca să moară. Nu a reuşit acest lucru, punând „nereuşita“ pe seama intervenţiei divine care l-a scos din peşteră şi l-a readus la viaţă. El susţinea că şi-a văzut mama şi pe June, în vis, aşteptându-l cu un coş cu mâncare, iar din acel moment a renunţat la droguri. Chiar şi aşa, prietenii apropiaţi contestă născocirea lui Cash şi spun că a consumat droguri foarte mult timp.

8.Îndemna la revoltă

Cash obşnuia să concerteze în închisori. La concertul din închisoarea din San Quentin, din 1969, acesta a cântat două cântece, în care evoca numele închisorii şi care spunea povestea unui deţinut. „San Quentin, I hate every inch of you/San Quentin, urăsc fiecare centimetru din tine“, spunea unul dintre versuri care i-a stârnit pe deţinuţi la revoltă. „Cash a realizat că tot ce trebuia să spune era «Haide» şi era posibilă o revoltă la scară largă“, povesteşte, în carte, producătorul Bob Johnston.

9.Credea că nimănui nu-i pasă

Înainte de a începe colaborarea cu Rick Rubin, cel care avea să-i reînvie cariera, Cash era atât de deprimat încât credea că nimănui nu-i pasă de munca sa, de muzica sa, şi că după moarte va fi uitat complet. „Rick m-a făcut să înţeleg că am lăsat în spate o moştenire“, spunea Cash.

Johnny Cash a fost un solist vocal, chitarist şi compozitor american de muzică country, considerat a fi unul dintre cei mai influenţi muzicieni americani ai secolului al XX-lea. Cash a fost cunoscut datorită vocii sale grave, joase de bariton, pentru sunetul şi senzaţia unui „tren de marfă“ pe care o crea trupa sa „Tennessee Three“, precum şi pentru atitudinea şi stilul său de îmbrăcăminte întunecat, ce i-a adus renumele de „Man in Black“ (n.r. „Omul în negru“). El îşi începea concertele cu tradiţionala introducere: „Hello, I’m Johnny Cash!“ („Bună, sunt Johnny Cash!“).

Johnny Cash FOTO AFP

Majoritatea muzicii lui Cash, în special cea de la sfârşitul carierei sale, evoca teme triste, de suferinţă morală şi de salvare. Printre piesele sale de referinţă se numără: „I Walk the Line“, „Folsom Prison Blues“, „Ring of Fire“, „Get Rhythm“, „That Old Wheel“, „Cocaine Blues“ şi „Man in Black“. El a înregistrat, de asemenea, şi câteva piese cu conţinut comic precum: „One Piece at a Time“, „The One on the Right Is on the Left“, „Dirty Old Egg-Sucking Dog“, „A Boy Named Sue“, un duet cu June Carter intitulat „Jackson“, precum şi diferite piese „de tren“ cum ar fi „Rock Island Line“ şi „Orange Blossom Special“.

De-a lungul carierei sale de aproape 50 de ani, Cash a vândut peste 90 de milioane de albume şi a ajuns să ocupe „o poziţie de vârf în istoria muzicii“.