România, codaşă la învăţarea pe tot parcursul vieţii. Care sunt soluţiile
0
România este printre ţările codaşe în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte învăţarea pe tot parcursul vieţii, care este esenţială pentru a te orienta mai bine către joburile cerute în acest moment pe piaţa muncii. Experţii spun că angajatorii trebuie să fie mai interesaţi în dezvoltarea profesională a personalului lor, iar angajaţii trebuie să aibă flexibilitatea de a se reorienta sau de a-şi perfecţiona abilităţie.
Deşi au terminat învăţământul formal, adulţii nu trebuie să uite că pot oricând să îşi îmbunătăţească abilităţile sau se pot reorienta profesional, iar angajatorii trebuie să se implice mai mult în educaţia adulţilor la locul de muncă.
Acesta este mesajul pe care autorităţile îl lansează în spaţiul public prin proiectul „Implementarea Agendei Europene pentru Educaţia Adulţilor“, finanţat de Comisia Europeană şi susţinut în România de Ministerul Educaţiei, Autoritatea Naţională pentru Calificări şi Camera de Comerţ şi Industrie.
„Ne dorim creşterea gradului de conştientizare a necesităţiii de formare profesională permanentă pe tot parcursul vieţii. Trebuie modificată mentalitatea oamenilor, să înţelegem că nu trebuie să te plefonezi într-o meserie care nu îţi place, care nu îţi mai aduce beneficii materiale sau de altă natură şi că ai posibilitatea şi este bine să faci lucrul acesta, că trebuie să te adaptezi transformărilor şi evoluţiei sociale, culturale. Românii sunt printre cei mai nefericiţi la locul de muncă şi printre cei care refuză în procent de peste 90%, să facă o schimbare de calificare, să facă un program de formare“, a spus Alexandra Croitoru, vicepreşedinte la Autoritatea Naţională pentru Calificări. Ea sfătuieşte patronatele româneşti să se implice cât mai mult în formarea personalului fiindcă este în beneficiul lor.
La rândul său, profesorul Ion Hohan, consilier la Societate Americană pentru Calitate şi director pentru dezvoltare şi cercetare la compania Fiatest de consultanţă în calitatea managementului şi educaţia pentru adulţi, spune că piaţa muncii trebuie să aibă grijă de adulţi, să-i perfecţioneze, să le dea cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru a face faţă sarcinilor de la un loc de muncă.
„România face tot felul de experimente şi din păcate acestea nu se bazează pe o experienţă anterioară foarte solidă cum este în Germania, în Franţa, unde cultura formării profesionale e veche de secole. Noi am renunţat o dată în 1948 la experienţa şi cultura formării profesionale din perioada capitalistă anterioară şi a doua oară în 1989 când am negat tot ce a fost înainte. Acum ne orientăm după sprijinul pe care îl avem fie din partea americană, franţuzească şi germană. Singura soluţie este să treacă timp, iar mediul de afaceri trebuie să contribuie, însă angajatorii români nu prea investesc în formarea personalului cum o fac multinaţionalele. Cred că trebuie să ne orientăm după experienţa lor fiindcă ei înţeleg că forţa de muncă este cea care dă valoare“, a spus Hohan.
Cele mai multe cursuri de calificare sunt în Bucureşti
În prima jumătate a anului 2014, comparativ cu perioadele anterioare, s-a înregistrat o creştere a numărului programelor de formare profesională continuă organizate la nivel naţional, potrivit datelor ANC. Astfel, în prima jumătate a anului 2014, în Bucureşti a fost înregistrat cel mai mare număr de programe de formare profesională (2.187) şi peste 30% din totalul de absolvenţi de cursuri de formare profesională la nivel naţional. De altfel, regiunea Bucureşti-Ilfov înregistrează cel mai mare procent din totalul programelor de formare profesională organizate în ţară (29%), urmată de regiunea Nord-Vest cu 14% şi de regiunea Sud-Est cu 13%.
Programele acestea se desfăşoară în funcţie în funcţie de cererea din partea populaţiei în raport cu piaţa muncii. Diferenţa dintre regiuni este influenţată de migraţia populaţiei în străinătate sau în alte regiuni, de aceea în Bucureşti sunt cele mai multe programe, fiindcă este şi mai multă forţă de muncă.
Cel mai mare număr de programe de formare profesională s-a înregistrat în rândul programelor de iniţiere, specializare şi perfecţionare, reprezentând 63% din totalul programelor desfăşurate, însemnând 63.190 de certificate de absolvire. Programele de calificare reprezintă 40% din totalul de programe desfăşurate la nivel naţional, finalizându-se cu un număr de 51.635 de certificate de calificare. Astfel, se poate observa că există un mai mare interes în rândul persoanelor care au deja o calificare şi doresc să se perfecţioneze. De asemenea, fluctuaţia locurilor de muncă a determinat reorientarea profesională, implicit specializarea pe alte domenii.
UBB oferă consiliere în carieră şi formare profesională, însoţite de premii
Numărul tinerilor în căutarea unui loc de muncă, dar fără nicio experienţă profesională, s-a dublat
Se încarcă comentariile...
