VIDEO Adevărul Live: cum se explică slaba rată de promovare a examenului de Bacalaureat la sesiunea din toamnă
0
Profesorul de istorie Corneliu Riegler de la Colegiul Naţional bilingv "George Coşbuc", profesoara de română Ecaterina Stanca de la Colegiul Naţional "Tudor Vianu" şi profesorul de informatică George Trifan de la Liceul Internaţional de Informatică au dezbătut rezultatele dezastruoase de la sesiunea din toamnă a examenului de Bacalaureat 2013, unde doar 20% din candidaţi au promovat.
Cum au fost subiectele la sesiunea din toamnă?
Ecaterina Stanca, profesor de limba română Colegiul Naţional "Tudor Vianu" : „Subiectele au fost puţin mai grele decât anul trecut, însă slaba promovare se explică şi prin dezinteresul copiilor”
George Trifan, profesor de informatică la Liceul Internaţional de Informatică: „Ca nivel de pregătire a fost aproximativ la fel. În prima sesiune au avut o sumă de derivate, acum au avut un cât. A fost mai laborios. Nu m-aş hazarda să spun că a fost mai greu”
Corneliu Riegler, profesor de istorie la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc”: Subiectele de anul acesta au fost la îndemâna oricui. Cu o pregătire elementară, puteai promova examenul, ceea ce nu era cazul anul trecut, când subiectele au fost mult mai grele. Şi în aceste condiţii anul trecut în toamnă 25% dintre elevi au promovat Bacalaureatul la istorie, în timp ce anul acesta doar 20% au reuşit să ia examenul de maturitate. Dar aceşti elevi nu ar fi trebuit să ajungă în Bacalaureat, trebuiau să fie corigenţi sau repetenţi. Dar avem multe cazuri de elevi de 10 care nu au reuşit să ia examenul. Nu ar trebui să existe astfel de situaţii, iar ele sunt, din păcate, foarte des întâlnite.
De ce a ajuns examenul de Bacalaureat în această situaţie?
Corneliu Riegler: O lovitură puternică pe care a primit-o Bacalaureatul din România a fost examenul de treapta a II-a. Această treaptă era un concurs: dacă în clasa a IX-a şi a X-a erau patru clase de liceu, după treapta a II-a rămâneau doar două clase. Examenul ăsta îi obliga pe elevi să înveţe în mijlocul liceului. Or ei acum învaţă la Capacitate şi până în clasa a XII-a sunt în concediu prelungit. Acest examen confirmă acum eşecul celor 23 de ani de reforme.
Elevii primesc la sfârşitul clasei a X-a un carton colorat cu care nu au ce să facă şi trec în clasa a XI-a. Cartonul ăla nu înseamnă nimic.
REZULTATE BACALAUREAT 2013 Cum se explica slaba rată de promovare, la sesiunea din toamnă
E suficientă o lună şi jumătate – din iunie până în august – pentru pregătirea pentru sesiunea de toamnă?
George Trifan: Şi eu am avut astfel de elevi slab pregătiţi. În primii ani de învăţământ am predat la un liceu mai puţin bine cotat şi am reuşit să îi ridic puţin. Nu există o reţetă de a pregăti copiii. Fiecare elev are altă capacitate intelectuală şi ritmul propriu.
Ecaterina Stanca: Anul trecut am avut o fetiţă de la Haşdeu care a picat Bacalaureatul şi am pregătit-o. A reuşit să ia 8,50 la examen.
George Trifan: Se poate face performanţă doar dacă elevul îşi doreşte să promoveze examenul. Şi trebuie să existe o colaborare între elevi, profesori şi părinţi. Sunt trei factori.
Ecaterina Stanca: De multe ori, părinţii chiar îi susţin când fac prostii sau când se comportă neadecvat. Iar de multe ori dau vina pe profesori pentru eşecurile şcolare ale copilului. Mai mult, mereu spun că e copilul lor şi trebuie să îi ia apărare. Ne privesc ca pe un angajat al statului pus acolo ca să îi fie educat copilul. Foarte mulţi părinţi sunt nerespectuoşi cu profesorii.
Cum se rezolvă această problemă?
Ecaterina Stanca: Profesorul trebuie să ştie să se impună. Un elev îţi recunoaşte valoarea: când vede că eşti un om cu înaltă ţinută academică şi cu înaltă ţinută morală, atunci elevii răspund cu aceeaşi monedă. Dacă tu îţi respecţi elevul, la rândul lor te vor respecta. Nu vorbesc de latura intelectuală: când văd cât de multe ştii, câte le predai, cât eşti de pasionat, te privesc cu alţi ochi.
Le spuneţi elevilor cât de importantă este pregătirea pentru Bacalaureat?
Ecaterina Stanca: Întotdeauna le spun cât de importante sunt anumite subiecte pentru acest examen. Orice lucrare pe care o dau este o verificare a cunoştinţelor necesare pentru acest examen.
Corneliu Riegler: Liceul fără Bacalaureat nu mai are nicio valoare. Dacă elevul a parcurs patru ani şi nu reuşeşte să promoveze acest examen, primeşte un certificat de 12 clase, însă ai nevoie de „liceu absolvit” pentru multe locuri de muncă.
George Trifan: Deşi, în ultima vreme angajatorii nu mai sunt atât de interesaţi de diplome, ci de aptitudini. Există „fabrici de diplome”. Eu am lucrat în Anglia, în mediul privat şi nu mi-a cerut nimeni nicio hârtie.
Sistemul de educaţie românesc nu este însă întru totul groaznic...
Corneliu Riegler: Învăţământul românesc este un învăţământ cu o bază tradiţională solidă. Noi am avut nişte succese deosebite din sec al XIX-lea în educaţie. Străinătatea ştie foarte bine să selecteze valori pe care le produce şcoala românească. Elevii români sunt angajaţi la NASA, care peste tot.
George Trifan: Sunt vârfurile selectate încă din şcoală.
Corneliu Riegler: Însă sunt şi aspecte care nu ne măgulesc: 2% dintre copiii din mediul rural mai ajung la facultate. 40% din tinerii de 15 ani sunt semi – analfabeţi – statistică a Ministerului Educaţiei. Abandonul şcolar are o rată imensă. Mulţi dintre elevi nici măcar nu mai încearcă să îşi ia diploma de Bac.
Sunt licee în România unde promovabilitatea este de 0% de ani de zile...
George Trifan: Şcolile alea ar trebui închise cu totul. Te las un an, doi ani, dar dacă tu nu eşti în stare să produci niciun absolvent, de ce să mai primeşti bani de la stat?
Ecaterina Stanca: Tot la un liceul slab „Dimitrie Bolintineanu” s-a produs şi frauda examenul..
Corneliu Riegler: Nu cred că trebuie să generalizăm, dar învăţământul românesc este corupt. Asta e o realitate tristă. La Bolintineanu e posibil să fi fost ceva politic. Ne-aţi oferit nişte procente: în Arad cea mai mare promovabilitate, iar în Ilfov cea mai mică. Au fost diferenţe de la un judeţ la altul, iar asta nu înseamnă că unii sunt cu mult mai deştepţi, ci de multe ori promovabilitatea arată cât de bine merge mecanismul şpăgii. De ce nu se întâmplă astfel de evenimente la „Tudor Vianu”, „Mihai Viteazul” sau la „Sfântul Sava”.
George Trifan: Dacă se face un centru de examen la „Tudor Vianu” nu o să existe bani băgaţi prin sutien pe la supraveghetori şi niciun profesor nu se va preta să facă aşa ceva.
Corneliu Riegler: Acum câţiva ani eram asistent la liceul „C.A.Rosetti”. Supravegherea sălilor şi culoarelor se face prin tragere la sorţi. Soarta a vrut ca eu să supraveghez culoarele. Am mers în grupurile sanitare şi am găsit culegeri cu rezolvările făcute. Am strâns un sac de cărţi din două grupuri sanitare. Erau puse pe toaletă, în lavoar, sub coşul de gunoi, pe coşul de gunoi.
Am predat sacul Comisiei. Comisia nu a fost foarte încântată, dar până m-am întors, am găsit seturi noi de culegeri. Am cules al doilea sac. Elevii au început să iasă la toaletă. Este iar un mod de fraudare a Bacalaureatului. Te deranjează că vezi copii de 18 ani că ies de câte 4-5 ori în 3 ore la toaletă. Le-am spus elevilor: „Dacă mergeţi pentru variante să ştiţi că le-am luat de acolo. Dacă mergeţi la baie, aveţi drum liber”.
În anii următori nu m-au mai chemat şi dacă m-au chemat, m-am dus la „Mihai Viteazul” unde nu aveam eu ce să supraveghez.
George Trifan: Mie mi s-a întâmplat să găsesc lucrări perfecte, copiate în facsimile după respectivele culegeri. Şi nu aveam ce să fac. Sigur că am refuzat să dau note perfecte, dar nu puteam să sesizez nicio fraudă.
Ministrul Educaţiei a spus chiar că nu îl preocupă rata de promovabilitate, pentru că e la fel şi în Occident...
George Trifan: În străinătate repetenţia şi corigenţia sunt considerate a doua şansă de a promova anul aşa cum trebuie. Aceasta este o decizie pe care trebuie să o ia părintele împreună cu şcoala. La noi sunt o ruşine îngrozitoare. Sigur, trebuie să ne concentrăm pe corectitudine, dar ca om care gestionează un sistem, trebuie să îl preocupe promovabilitate.
Corneliu Riegler: Eu nu înţeleg de ce trebuie să ne raportăm atât la Occident. De ce trebuie să fie toate ca la ei. Poate am putea să avem şi noi lucruri mai bune decât ale lor. Adolf Hitler spunea că, cu cât îi vom ţine pe oameni la un nivel mai scăzut, cu atât îi vom conduce mai uşor.
Andrei Marga a descoperit în programa noastră pasaje întregi din programa Partidului Muncitoresc din Germania. Un coleg de-ai mei de la Istorie a descoperit pasaje întregi din programa educativă a lui Mussolini. Rata analfabetismului este cu siguranţă mai mare decât în perioada comunismului. În anii '50, guvernele au făcut demersuri pentru alfabetizarea sistemului. Aduceţi-vă aminte că prin anii '80 au fost nevoiţi angajaţii să îşi completeze studiile de la 8 clase la 10 clase.
Ecaterina Stancu: Dar noi chiar avem un sistem mai bun de testare. O evaluare continuă îi ajută pe copii. Ei ştiu totuşi că profesorii îi ascultă la clasă. Eu cred că ar trebui să fie corectitudine 100%. Nu doar impresia de corectitudine.
Din totalul de 72.462 de candidaţi, doar 14.751, respectiv 20,36%, au promovat la a doua sesiune de Bac. Majoritatea candidaţilor (8.985) au luat medii între 6 şi 6,49 şi nici unul dintre ei nu a obţinut media 10.
La nivelul ţării, procentul cel mai ridicat de promovare s-a înregistrat în judeţul Arad (35,9%), în timp ce procentul cel mai scăzut s-a înregistrat în judeţul Ilfov (9,8%).
Din totalul de 88.090 de candidaţi înscrişi în sesiunea de toamnă a Bacalaureatului 2013, s-au prezentat 72.462 de candidaţi, iar 317 dintre aceştia au fost eliminaţi din sălile de examen, deoarece au fost surprinşi copiind.
Comparativ cu anul 2012, când procentul de promovare a fost, pentru aceeaşi sesiune, de 25,49%, în acest an se constată o scădere cu 5 puncte procentuale.
Rezultatele din prima sesiune
Anul acesta, rata de promovare la nivel naţional a Bacalaureatului după prima sesiune a fost de 56,4%, după soluţionarea contestaţiilor, conform rezultatelor finale afişate pe 12 iulie.
Dintre aceştia, 63,1% sunt absolvenţ ai promoţiei 2012 - 2013 iar 31,7% sunt absolvenţii promoţiilor anterioare, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Educaţiei.
La nivel naţional, peste 99.000 (56,4%) dintre cei aproximativ 175.500 de absolvenţi de clasa a XII-a care s-au prezentat la examen, au promovat Bac-ul.
Dintre aceştia, au obţinut medii de trecere 63% (peste 87.100 de candidaţi) din promoţia de anul acesta şi 31% (peste 11.800) din promoţiile anterioare.
Prin comparaţie, în 2012, ponderea de promovare la nivel naţional a fost de 44,4% în timp ce în 2011 a fost de 45,7%. Procentele de promovare a bacalaureatului au scăzut în 2011, odată cu introducerea sistemului de supraveghere în şcoli.
La sesiunea din toamnă de anul trecut, au promovat 25,49%, adică peste 21.000 din candidaţi dintr-un total de peste 85.000 de prezenţi, potrivit cifrelor oficiale.
Se încarcă comentariile...
