Ministerul Educaţiei vrea să trimită părinţii la cursuri de educaţie parentală. Noile cicluri de învăţământ, esenţiale

Foto: Shutterstock

Opt din 10 părinţi sau reprezentanţi legali ar urma să participe la programe de Educaţie parentală, până în 2030. Motivul: copiii trebuie să se „dezvolte armonios într-un mediu familial adecvat atingerii potenţialului lor”, potrivit proiectului pus în dezbatere pe site-ul Ministerului Educaţiei. Astfel, fiecare părinte urmează să participe la cursuri de Educaţie parentală, în momentul în care copilul intră într-un nou ciclu de învăţământ.

„Slaba informare a părinţilor din mediile dezavantajate privind creşterea şi îngrijirea copiilor are drept consecinţă neglijarea copilului în toate formele ei de manifestare – fizică, educaţională, emoţională şi de sănătate mintală, precum şi lipsa de supraveghere adecvată –, factori care, alături de mortalitatea infantilă, sărăcie si malnutriţie, afectează un număr semnificativ de copii şi familiile acestora”, se arată în strategia naţională „Părinţi educaţi, copii fericiţi”, pusă în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Educaţiei.

Potrivit aceleiaşi surse, alte motive care au determinat autorităţile să iniţieze acest proiect ţin de fenomenul părinţilor plecaţi la muncă în străinătate, de numărul crescut al sarcinilor în rândul adolescentelor, de căsătoriile timpurii în comunităţile sărace, marginalizate, de numărul crescut al copiilor abuzaţi, neglijaţi sau exploataţi. „Toate acestea reprezintă probleme grave care afectează mulţi copii şi tineri. Succesul şcolar şi în viaţă se construieşte nu doar pe activitatea de predare-învăţare-evaluare de la clasă, ci are ca fundament stimularea stării de bine de acasă şi de la şcoală, atitudinea familiei şi comunităţii faţă de învăţare, precum şi importanţa pe care familia o acordă educaţiei. Ciclurile multigeneraţionale de eşec educaţional, atât de frecvente în unele medii dezavantajate din România, sporesc inechitatea şi reduc şansele de succes ale copiilor. Aceste cicluri de eşec pot fi întrerupte doar prin implicarea părinţilor, a familiilor în actul educaţional, în crearea unei atitudini pozitive faţă de învăţare şi faţă de valoarea adăugată pe care educaţia o poate avea în viaţa tuturor”, se argumentează în document. 

Stilurile parentale pot fi educate, învăţate, ajustate şi adaptate în funcţie de nevoile copilului. „Un stil parental pozitiv presupune practici parentale, care pot fi învăţate şi exersate de către părinţi, pentru supervizarea şi monitorizarea copilului, creşterea autonomiei şi controlul comportamentelor copilului, construirea unor aşteptări realiste faţă de copil”, potrivit documentului mai sus citat. 

150.000 de părinţi în primul an

În urma aplicării strategiei, trei sferturi dintre copii ar urma să se „dezvolte armonios într-un mediu familial adecvat atingerii potenţialului lor”. Pentru a atinge acest obiectiv, mai multe ministere şi autorităţi locale vor fi implicate şi vor fi formaţi specialişti în domeniul educaţiei parentale, care vor ţine cursuri cu părinţii. Strategia menţionează că educaţia adulţilor nu este obligatorie. „După etapa de formare a educatorilor parentali, ar fi necesară o alocare bugetară de 18.750.000 de lei pentru primul an pentru 150.000 de părinţi participanţi la cursurile de educaţie parentală. Fiecare părinte participă la cursuri în momentul în care copilul intră într-un nou ciclu de învăţământ”, se mai arată în documentul pus în dezbatere publică. Începând cu al doilea an, vor participa la cursuri de educaţie parentală un număr mediu de 300.000 de părinţi, pe an. 

Ce spun părinţii

Eugen Ilea, vicepreşedinte al Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar, susţine că documentul pus în dezbatere publică nu a fost discutat înainte cu partenerii din educaţie şi că este nevoie ca el să fie studiat în amănunt. „Doar am răsfoit strategia şi pot să vă spun că, deocamdată, ce am văzut acolo este pur şi simplu o enumerare de principii, de norme, nicidecum, concret, ce activităţi şi ce presupune punerea în practică a unei astfel de strategii”, notează Eugen Ilea. 

Părinţii din România, mai spune acesta, nu au nevoie de şcolarizare, ci de îndrumare. „Şcolarizare este prea mult spus, plus că mi-a atras atenţia în această strategie instituirea unei entităţi care să gestioneze şi să urmărească lucruri de acest gen. Mi-aş dori să nu se transforme într-un fel de Barnevernet din Norvegia. Adică, într-un fel de poliţie. Şi atunci, trebuie să studiem cu mare atenţie legiferarea unei astfel de strategii şi abia apoi să venim cu o poziţie oficială la nivel de federaţie”, a punctat reprezentantul părinţilor. 

Unde au nevoie de părinţii de îndrumare? „În primul rând, în ceea ce înseamnă trimiterea copiilor la şcoală şi suportul lor privind mersul la şcoală. Pentru că avem foarte mulţi, foarte mulţi părinţi care nu depun niciun fel de efort de a-şi trimite copiii la şcoală. Şi asta se întâmplă mai ales în mediul rural. Ori, avem tot felul de proiecte şi programe privind evitarea abandonului şcolar, dar fără niciun efect pozitiv. Aici aş insista eu pe partea de îndrumare şi de educare a părinţilor. Că n-o să mă duc să-i îndrum pe părinţi să facă temele”, consideră Eugen Ilea. 

Potrivit acestuia, ar fi bine ca programul zilnic de şcoală să fie continuat tot în unităţile de învăţământ cu efectuarea temelor de către elevi, astfel încât după ce părinţii îşi iau copiii acasă, timpul rămas să fie alocat doar activităţilor în familie. „Eu aşa ceva aş vedea într-o strategie naţională privind educaţia”, a conchis acesta. 

Aplicare în trei faze 

Strategia ar urma să fie implementată în trei faze, în perioada 2022-2030. Faza I, derulată în perioada 2022-2024, se va axa pe elaborarea planului naţional de acţiuni şi a curriculumului integrat la nivel naţional; în faza a II-a – între 2024-2025 – se va asigura sustenabilitatea politicilor şi a durabilităţii rezultatelor, iar faza a III-a – între anii 2025 şi 2030 – va presupune extinderea la nivel naţional a activităţilor de educaţie parentală şi de dezvoltare a abilităţilor parentale la tineri ca viitori adulţi. 

2,25 milioane de părinţi ar trebui să participe la cursuri de educaţie parentală până în 2030