Ce le răspunde Ministerul Educaţiei sindicaliştilor care protestează
0
Ministerul Educaţiei (MEN) răspunde revendicărilor publice ale sindicaliştilor care solicită printre altele asigurarea personalului de predare calificat, majorarea costului stadard per preşcolar/ şcolar, acordarea sporului de suprasolicitarea neuropsihică de 10% pentru între personalul didactic din învăţământul preuniversitar, precum şi stoparea violenţei în şcoli.
Reprezentanţii MEN au răspuns punctual, printr-un comunicat de presă, la fiecare dintre solicitările Federaţiei ”Spiru Haret” şi anume:
1. În ceea ce priveşte elaborarea pachetului legislativ pe educaţie cu termen 31 martie, Ministerul Educaţiei precizează că acesta va fi elaborat întocmai, urmând să fie lansat şi în dezbatere publică.
2. Privind majorarea costului standard per preşcolar/ şcolar – faţă de lipsa acută de resurse umane, materiale şi financiare din educaţie, Ministerul precizează că în 2019, valoarea costului standard , creşte de la 4.413 lei (cât era în anul 2018), la 5.384 lei.
3. O altă revendicare a sindicaliştilor se referă la respectarea de către Ministerului Educaţiei Naţionale, în procesul de emitere a unor acte administrative cu caracter normativ, a obligaţiei de consultare a partenerilor de dialog.
„În procesul de emitere a actelor administrative, au avut loc întâlniri în comisiile tehnice cu federaţiile sindicatelor reprezentative din învăţământ, inclusiv în comisiile de dialog social. Totodată, au avut loc întâlniri cu directorii unităţilor de învăţământ, cu reprezentanţii personalului didactic auxiliar şi nedidactic, reprezentanţii sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret””, răspund reprezentanţii MEN.
4. Asigurarea personalului de predare calificat
„Unităţile de învăţământ preuniversitar beneficiază de personal didactic de predare calificat„, se arată în răspunsul ministerului.
5. Stoparea restrângerilor de activitate la unităţile de învăţământ tehnologic, generate de dispariţia unui număr semnificativ de norme din cauza structurii anului şcolar 2019-2020 (ordin nediscutat cu federaţiile sindicale din comisia tehnică).
„Proiectul de ordin a fost discutat în comisia de dialog social, fără Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, care nu a dorit să participe şi a plecat de la discuţii. Nu s-au aprobat restrângeri de activitate.
Prin ordinul ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3.191/2019, a fost aprobată structura anului şcolar 2019-2020, pentru tot sistemul de învăţământ de stat”, arată răspunsul MEN.
„Până în prezent, învăţământul tehnic şi profesional avea prevăzute între 37 - 41 de săptămâni de curs, după caz, fiind necesară o echilibrare a duratei cursurilor, inclusiv pentru creşterea atractivităţii acestei forme de învăţământ.
Totodată, este de subliniat faptul că, în anul şcolar 2018-2019, în sistemul de învăţământ preuniversitar din totalul de 215.833 de norme didactice de predare, 16.437 de norme sunt ocupate de personal didactic titular în regim de plata cu ora, iar 4.533 de norme didactice sunt ocupate de personal didactic fără studii corespunzătoare postului.
În raport cu numărul de norme ocupate în anul şcolar 2018-2019 cu personal didactic titular încadrat în regim de plata cu ora (peste norma de bază), respectiv numărul de norme ocupate cu personal didactic fără studii corespunzătoare, Ministerul Educaţiei Naţionale apreciază că, în anul şcolar 2019-2020, nu se vor înregistra restrângeri de activitate în rândul cadrelor didactice titulare”, se mai precizează în comunicat.
6. Acordarea sporului de suprasolicitare neuropsihică de 10% întregului personal didactic din învăţământul preuniversitar.
„Potrivit legii, se acordă sporul de suprasolicitare neuropsihică cadrelor didactice care predau cu normă întreagă sau parţială.
Precizăm, în context, că în ultimii ani, salariile personalului din învăţământul preuniversitar au înregistrat următoarele creşteri:
• personalul didactic de predare - 140%
• personalul didactic auxiliar - 119,5%
personalul nedidactic - 47,8%”, arată reprezentanţii ministerului.
7. Stoparea violenţei în unităţile de învăţământ.
„În vederea stopării fenomenului de violenţă în şcoli, Ministerul Educaţiei Naţionale are în vedere următoarele documente strategice:
• Strategia privind reducerea fenomenului de violenţă în unităţile de învăţământ preuniversitar, aprobată prin ordin de ministru.
• Protocolul de cooperare privind prevenirea şi combaterea delincvenţei juvenile în incinta şi în zona adiacentă unităţilor de învăţământ preuniversitar, încheiat între Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliţiei Române.
• Conform Strategiei, inspectoratele şcolare elaborează la începutul fiecărui an şcolar, în cadrul Comisiei judeţene de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar, Planul inspectoratului şcolar judeţean/ al municipiului Bucureşti privind reducerea fenomenului violenţei, coordonează activităţile de prevenire şi combatere a violenţei în mediul educaţional, monitorizează şi evaluează modul de aplicare a planului la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti.
• De asemenea, cabinetele de asistenţă psihopedagogică şi cabinetele interşcolare de asistenţă psihopedagogică asigură, prin intermediul metodelor, procedeelor şi tehnicilor specifice, prevenirea şi diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale şi comportamente de risc la elevi.
• Elementul fundamental în ceea ce priveşte şansele de reuşită în reducerea fenomenului violenţei la nivelul mediului educaţional preuniversitar îl reprezintă măsurile şi activităţile realizate la nivelul fiecărei unităţi şcolare, unde se constituie cu caracter permanent, conform Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, Comisia pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii, responsabilă de elaborarea, aplicarea şi evaluarea modului de îndeplinire a obiectivelor incluse în cadrul Planului operaţional al unităţii şcolare privind reducerea fenomenului violenţei.
La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare elaborează, propune şi implementează proiecte şi programe educative de prevenţie şi intervenţie. Aceste proiecte şi programe se desfăşoară adeseori în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale, cu care unitatea de învăţământ sau inspectoratul şcolar încheie protocoale de colaborare.
Potrivit raportării inspectoratelor şcolare, în anul şcolar 2017 - 2018, numărul actelor de violenţă a fost în scădere cu 39%”, răspunde Ministerul Educaţiei.
8. Asigurarea profesorilor de sprijin, a consilierilor psihopedagogici, precum şi a finanţării suplimentare pentru unităţile de învăţământ de masă cu clasele în care sunt înscrişi copii cu cerinţe educaţionale speciale.
„Copiii cu cerinţe educaţionale speciale (CES) integraţi în şcolile de masă beneficiază de sprijin educaţional (profesori itineranţi şi de sprijin), conform art. 7, precum şi de asistenţă socială, conform art. 51, alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1 cu modificările şi completările ulterioare. Conform prevederilor art. 14, alin. (2) din ROFUIP, pentru asigurarea integrării cu succes a copiilor cu CES în şcoală, „pentru fiecare preşcolar/elev cu deficienţe grave/profunde/severe/asociate orientat de către centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională pentru învăţământul de masă, efectivele existente ale claselor se diminuează cu 3 preşcolari/elevi”, se preciează în comunicat.
Hotărârea de Guvern nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar prevede un cost-standard superior celui stabilit pentru învăţământul de masă, pe niveluri de învăţământ”, conchid reprezentanţii MEN.
Începând de marţi, membrii Federaţiei Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret" au început să poarte banderole tricolore, dorind în acest fel să tragă un semnal de alarmă faţă de situaţia actuală din învăţământ. Aceştia sunt nemulţumiţi în special de violenţa care are loc în şcoli şi de faptul că Ministerul Educaţiei nu propune măsuri integrate şi viabile.
Se încarcă comentariile...
