Ce prevede Programul de guvernare la capitolul Educaţie. Cum vrea Guvernul Cîţu să salveze învăţământul
0
Guvernul Cîţu a prezentat Programul de guvernare pentru perioada 2021-2024. De capitolul Educaţie se va ocupa Sorin Câmpeanu, propunerea liberalilor pentru postul de ministru al Educaţiei.
Baza de plecare pentru construcţia în educaţie pentru perioada 2021-2024 „este operaţionalizarea şi implementarea proiectului România Educată, acest deziderat fiind inclus şi în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, adoptată de Parlamentul României”, se arată în Programul de guvernare prezentat de guvernul Cîţu.
Documentul prezintă mai întâi, la acest capitol, problemele structurale ale educaţiei din România, care afectează negativ societatea şi economia României.
Principalii indicatori care ne arată problema accesului redus la educaţie sunt:
1.România are una dintre cele mai mici rate de acces la educaţia timpurie pentru copiii de 0-3 ani din Uniunea Europeană (media UE –35,2%);
2.Rata de participare a adulţilor la programe de formare este cea mai mică din Uniunea Europeană, situată la doar 1,3% în 2019;
3.Rata de părăsire timpurie a şcolii este a treia ca nivel din Uniunea Europeană, peste obiectivul naţional asumat în Strategia Europa 2020;
4.Ponderea tinerilor de 30-34 de ani cu o diplomă universitară este cea mai mică din UE. Practic, România pierde zeci de mii de copii şi tineri „pe drum”, oferindu-le calificări insuficiente pentru o carieră de succes;
5.Lipsa de calitate şi prestigiu a educaţiei profesionale şi tehnice, precum şi insuficienta integrare a acesteia cu piaţa muncii;
6.Nevoia unor măsuri integrate în procesul educaţional, prin colaborarea dintre Ministerul Educaţiei, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Dezvoltării Europene, Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Ministerul Dezvoltării şi Autorităţi Locale.
Pentru operaţionalizarea acestei viziuni, Guvernul va susţine creşteri graduale, până în anul 2024, pentru finanţarea educaţiei, de până la 18% din bugetul naţional (6% din PIB) şi de până la 3% din bugetul naţional (1% din PIB) pentru finanţarea publică a cercetării.
DOCUMENT Programul de guvernare al Guvernului Cîţu
Priorităţile guvernului Cîţu:
1.Revizuirea cadrului normativ naţional pentru a oferi coerenţă, predictibilitate şi stabilitate sistemului care sa garanteze preluarea drepturilor câştigate si prezente in legislaţia in vigoare pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale cat si debirocratizarea in vederea uşurării procesului de înfiinţare de unităţi şcolare preuniversitare si universitare. Reforma carierei didactice. Regândirea şi flexibilizarea formării iniţiale pe baze solide, mai ales prin activităţi practice la clasă, sub îndrumarea unor mentori cu experienţă, dar şi modele de bună practică din ţară şi din străinătate; formarea continuă se va corela cu nevoile de la nivel naţional şi comunitar. Implementarea unor politici meritocratice de salarizare. Schimbarea modului de evoluţie în carieră şi diversificarea profilurilor profesionale, în ideea stimulării abordărilor trans-şi inter-disciplinare;
2.Regândirea şi profesionalizarea guvernanţei sistemului de educaţie în concordanţă cu reforma administraţiei publice;
3.Crearea unui sistem coerent de evaluare a sistemului de educaţie, atât la nivel central, cât şi local şi corelarea cu sistemul de finanţare; Corelarea sistemului de evaluare la programele de evaluare standardizate internaţional care au scopul de a măsura cât de bine sunt pregătiţi elevii să facă faţă provocărilor vieţii active sau vieţii educaţionale;
4.Digitalizarea procesului educaţional şi interconectarea bazelor de date, atât la nivel de sistem educaţional, cât şi în raport cu alte domenii, pentru a permite abordări integrate: Wi-Fi Campus pentru toate şcolile şi universităţile de stat din România + Biblioteca Virtuală + îmbunătăţirea competenţelor digitale atât pentru elevi, cât şi pentru profesori;
5.Programe de incluziune socială şi oferirea de şanse egale la educaţie pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii şi a analfabetismului funcţional;
6.Crearea unor rute complete pentru profilurile teoretic, profesional şi vocaţional, care să includă toate nivelurile de calificare. Învăţământul profesional redevine un nod esenţial al legăturii educaţiei cu piaţa muncii, nemaifiind considerat o opţiune negativă a candidaţilor;
7.Profesionalizarea managementului unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, astfel încât să se asigure stabilitatea, coerenţa şi competenţa în procesul de conducere a acestora;
8.Regândirea infrastructurii educaţionale şi de cercetare, pe baza tendinţelor demografice, migratorii şi socio-economice, pentru a reduce decalajele şi a creşte performanţa sistemului de educaţie şi cercetare. Introducerea considerentelor legate de sustenabilitate şi protecţia mediului în abordarea investiţiilor în infrastructura şcolară;
9.Promovarea integrităţii şi eticii în sistemul educaţional. Realizarea unui Registru Unic Naţional Integrat al Diplomelor şi Actelor de Studiu (RUNIDAS) prin interconectarea şi completarea bazelor de date din sistemul de învăţământ preuniversitar -Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR), REI si respectiv din sistemul de învăţământ superior -Registrul matricol unic al universităţilor din România (RMUR) si ANS, în vederea urmăririi parcursului educaţional al absolvenţilor, precum şi pentru prevenirea fraudelor în domeniul diplomelor/actelor de studii. RUNIDAS va cuprinde toate tezele de licenţă, disertaţiile şi lucrările de doctorat, dar şi diplomele de bacalaureat, licenţă, master şi doctor, eliberate de către unităţile şi instituţiile de învăţământ din România şi va putea fi interogat în condiţiile respectării prevederilor GDPR şi a legislaţiei privind drepturile de autor. Pentru o susţinere eficientă a e-guvernanţei, RUNIDAS va putea fi conectat cu Registrul de Evidenţă al Salariaţilor din România (REVISAL), precum şi cu Baza de date a Evidenţei Populaţiei.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
