EXCLUSIV Singura româncă de la prestigioasa Academie de Balet Balşoi: „Am intrat direct la clasa de rusoaice, deşi ar fi trebuit să intru la cea de străini”

EXCLUSIV Singura româncă de la prestigioasa Academie de Balet Balşoi: „Am intrat direct la clasa de rusoaice, deşi ar fi trebuit să intru la cea de străini”

În imagine, Francesca Velicu la New York, la finala YAGP            FOTOGRAFII: Arhiva personală

Francesca Velicu (15 ani) este singura elevă din România acceptată la celebra Academie de Balet a Teatrului Balşoi, rampa de lansare pentru cei mai buni balerini din lume. Spune că înţelege deja rusa, se bucură de perfecţionismul rece de acolo, dar îi e dor de căldura oamenilor din ţară.

Ştiri pe aceeaşi temă

La 15 ani, este singura româncă elevă la una dintre cele mai prestigioase şcoli de dans din lume, Academia de Balet Balşoi din Moscova, unde au absolvit balerini celebri precum Maia Plisetskaya.

Francesca Velicu a fost elevă până la 1 octombrie 2013, adică din clasa a V-a şi până în clasa a X-a, la Liceul de coregrafie „Floria Capsali“ din Bucureşti. A ajuns la Moscova la invitaţia Academiei, după ce a fost descoperită la cea mai mare competiţie de balet din lume, Youth America Grand Prix (YAGP), de la New York şi a fost invitată cu bursă la un curs de vară organizat în Connecticut, Statele Unite, de către Academia rusească Balşoi.

La sfârşitul cursului, a fost din nou invitată, de data aceasta să devină elevă a lor. Fiindcă nu este rusoaică, pentru ea cursurile la prestigioasa academie costă 18.000 de euro pe an, bani pe care i-a obţinut cu ajutorul unor sponsori. Balet a început să facă de la vârsta de 3 ani, când mama ei a dus-o la prima oră de dans, iar primul spectacol de balet pe care l-a văzut a fost „Spărgătorul de nuci“.

I-a plăcut atât de mult personajul principal, Clara, încât a vrut să ajungă ca ea „din toate punctele de vedere, personajul, balerina de pe scenă, totul“, povesteşte Francesca într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“. Aşa a început să meargă la toate spectacolele Operei Naţionale şi, mai târziu, a şi dansat în câteva din ele. Speră să ajungă la fel de bună şi de cunoscută ca Alina Cojocaru, pe care o admiră, şi să danseze pe marile scene ale lumii, dar spune că nu va uita niciodată Opera Română din Bucureşti, teatrul unde a descoperit spectacolul de balet şi unde se va întoarce mereu cu drag.

Weekend Adevărul: Cum ai ajuns la renumita şcoală de balet care ţine de Teatrul Balşoi?

Francesca Velicu: Am participat la YAGP, la semifinala pe Europa, în Paris, unde am obţinut locul II, iar apoi, în finala de la New York,unde am obţinut bursă la cursurile de vară organizate de Balşoi şi în urma acestei burse am primit invitaţia să studiez la şcoala lor. Pur şi simplu mi-au trimis invitaţia pe e-mail.

Când ai văzut-o?

Haha... a fost un moment chiar sincronizat, nu ştiu cum s-a nimerit să fie toată familia mea în cameră... şi... a fost genial. Am şi zis: „Mamă, poate o să primesc invitaţie“. Şi când am deschis e-mailul... asta era.

Şcoala e gratis pentru ruşi, nu şi pentru elevii străini. Cât plăteşti?

18.000 euro pe an.

Familia ta îşi permite sau ai sponsori?

O să profit de asta ca să le mulţumesc domnului profesor Adrian Streinu Cercel şi Fundaţiei Matei Balş, care m-au susţinut parţial din punct de vedere financiar.

Şi cum ai obţinut sponsorizarea?

Noi i-am abordat, am depus mai multe cereri şi dânsul a fost singurul care a răspuns.

Cum a fost primul contact cu Rusia? Cum ţi s-a părut şcoala rusească de balet?

Primul contact.... Păi, cu Rusia, a însemnat exact contactul cu şcoala. Este tot ce îţi trebuie ca să îţi faci o părere! Elevii sunt foarte educaţi şi respectuoşi. Este foarte mare disciplina în şcoală. Ruşii sunt destul de distanţi, dar cei din internat, adică străinii, sunt foarte primitori şi calzi.

Mai ştii de alţi români care au trecut prin Academia de Balet de la Balşoi?

Da, dar acum mulţi ani. Eu ştiu de maestrul Mihai Babuşka (n.r. – a absolvit în1977).

Poţi să ne descrii cum este o zi pentru tine acolo?

Pentru că sunt nou-venită, acum, în primul an, în afară de orele de specialitate (adică dans clasic, dans contemporan, caracter, repertoriu, duet şi dans istoric), eu mai fac actorie şi rusă. De la anul o să fac istoria muzicii, istoria dansului şi istoria teatrului. Neavând de studiat şi materiile generale, am zilele destul de libere, chiar pot spune că fac numai balet.

De la ce oră îţi începi ziua?

Orele le încep câteodată de la 9.00 dimineaţa, când am rusă sau actorie, alteori de la 10.55, când am orele de dans clasic.

RESPECTUL „RECE“ FAŢĂ DE PROFESOR

Ai zis că e o disciplină dură acolo. În ce fel, în comparaţie cu disciplina de la „Floria Capsali“, să zicem?

Cred că unul dintre motivele acestei discipline este respectul enorm faţă de profesori. De exemplu, când ne încălzim înainte de ore, dacă suntem jos, pe podea, imediat când trece un profesor toată lumea e în picioare şi face reverenţe, până şi studenţii din ultimul an.

Ai găsit la Balşoi un profesor pe care să îl respecţi atât de mult încât să-ţi fie mentor?

Deocamdată lucrez mai mult cu profesoara de dans clasic, însă am observat că aici elevii nu au o relaţie mai apropiată dincolo de cea de elev-profesor. E mai diferit la noi în România, unde vorbim cu profesorii, ne sfătuim cu dânşii. Aici nu e aşa, profesorul are doar interesul de a scoate un balerin din tine şi nu prea ai ocazia să îl cunoşti mai mult.

Nu îţi lipseşte apropierea asta de profesor?

Câteodată, chiar foarte tare. Eu, una, am avut norocul să am cele mai bune profesoare din şcoală şi chiar îmi lipsesc. Spre exemplu, am lucrat cu Anca Mândrescu, care are tehnica asta de a te ambiţiona prin cuvinte... e incredibil, de asemenea şi profesoara noastră de la clasă Ana Caraianopol, şi doamna Mateescu, cu care am lucrat mult. Dânsa este puţin dură, dar asta doar pentru că este perfecţionistă şi ştie despre ce este vorba în această artă.

În România, noi vorbim cu profesorii, ne sfătuim cu dânşii. Aici nu e aşa, profesorul are doar interesul de a scoate un balerin din tine.

„AM INTRAT LA CLASA DE RUSOAICE“

Ca orice tânăr balerin care este trup şi suflet pentru arta sa, Francesca Velicu vrea ca într-o zi să vadă roadele muncii pe care o depune de 12 ani: vrea să danseze în teatre mari, cu parteneri precum Roberto Bolle şi Ivan Vasiliev, doi dintre cei mai mari balerini din ziua de azi. Tânăra are şi şanse mari să ajungă acolo, datorită talentului şi acestei şanse care i s-a oferit: la 17 ani va absolvi Academia de Balet de la Balşoi, ceea ce practic îi va asigura un loc în orice companie din lume.

În România, erai vârf de clasă. Dar dacă ar fi să te evaluezi în comparaţie cu studenţii de la Balşoi, unde te-ai situa, tot printre cei mai buni?

Sincer, chiar dacă sunt aici doar de trei luni, am fost de multe ori remarcată... Chiar am fost singura nou-venită care a dansat în spectacolul de Crăciun, aşa că pot spune că sunt printre cei buni. De altfel, sunt foarte mulţi elevi buni, iar clasa mea este una dintre cele mai remarcate clase. Mai mult, eu am intrat la clasa de rusoaice, deşi ar fi trebuit să intru la cea de străini.

Deci vorbesc cu următoarea Alina Cojocaru?

Aşa sper.

 

 

„ÎN ROMÂNIA, SUNT ÎN CLASA A X-a, IAR AICI SUNT A XI-a“

Peste câţi ani termini şcoala acolo?

Eu sunt cu un an în avans faţă de cum ar trebui să fiu pe sistemul românesc, adică la anul eu termin aici, la Balşoi. În România, sunt în clasa a X-a, iar aici sunt a XI-a. Aşa că, în mod normal, voi susţine Bacalaureatul în România peste doi ani.

În ce teatru ai vrea să lucrezi, la Operă la noi, în compania lui Johan Kobborg, la Balşoi?

Bineînţeles că vreau să dansez pe cele mai renumite scene în lume, dar, deoarece ţin extrem de mult la Opera noastră, normal că este şi ea o opţiune.

Poate vei face ca Roberto Bolle sau Gheorghe Iancu, nu te angajezi nicăieri şi dansezi peste tot ca invitată şi o să vii mai des pe la noi decât vine acum Alina Cojocaru.

Daaa,  normal. Scena Operei Naţionale o să fie mereu importantă pentru mine, pentru că am dansat acolo de mică şi m-am ataşat de ea, mai ales de mirosul Operei. Iubesc zilele când avem muuulte repetiţii!

Cu cine ai vrea să dansezi? Roberto Bolle?

Haha...normal, dacă o să mai danseze peste vreo trei-patru ani, dar şi cu Ivan Vasiliev. Dintre balerine, favorita mea e Natalia Osipova (partenera de scenă şi de viaţă a lui Vasiliev), are talent pur.

Mie îmi place Lopatkina cel mai mult şi Obraztsova, adică estetica de la Mariinsky

Da... ce mai... ruşii sunt foarte buni, dar şi Alina Cojocaru, bineînţeles, şi îmi plac foarte mult cubanezii Viengsay Valdes sau Osiel Gouneo. Ah, şi David Hallberg, e american, dar dansează aici, la Balşoi. Cred că se potriveşte perfect cu Zakharova.

Ai apucat să vezi un spectacol de balet pe scena de la Balşoi?

Am fost, dar la Operă, nu la balet. Îţi ocupă cam toată ziua să obţii un bilet şi asta e cam greu, pentru că nu putem lipsi de la ore.

Ţi-ai făcut prieteni acolo?

Da, normal... ne apropiem foarte tare unii de alţii, fiind totul nou. Am prieteni din Alaska, Finlanda, Norvegia, Haiti şi ruşi, dar, cum am spus, ruşii sunt prietenoşi doar până la un punct.

Cum e Moscova?

E frumos! Şi friiiiig, mult mai frig decât în Bucureşti. A fost foarte frumos de Crăciun, totul era plin de lumini şi împodobit.

Vii des înapoi, în România, la familie şi prieteni?

Încerc să nu vin foarte des, pentru că aici, când ţi se dă o şansă, nu trebuie să o pierzi, pentru că nu ţi se mai dă încă o dată. Aş vrea să vin de Paşte, dar să văd ce spectacole am.

Cu rusa te descurci?

Mă descurc! Am învăţat foarte multe, înţeleg aproape orice... şi cu vorbitul mă descurc aşa, jumătate rusă, jumătate engleză, oricum avem 10 ore pe săptămână, deci am timp.
 

În alte ţări elevii au de toate, în România nu avem condiţii, iar ceea ce am învăţat eu a fost că putem face o treabă extraordinară în ciuda lipsurilor.

„ŞCOALA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ ESTE FOARTE BUNĂ“

Povesteşte-ne despre competiţia YGAP. De câte ori ai participat?

Am participat doi ani la rând în numele şcolii, „Floria Capsali“, dar asta pentru că eu am vrut să merg, şcoala nu te trimite. Dacă vrei să mergi, îi spui profesorului şi, dacă el este de acord, te pregăteşte. Am fost în 2012 prima dată la Paris, unde am intrat în top 12, şi în 2013, când am luat locul II, apoi în finală, la New York. Pentru competiţie m-am pregătit cu Corina Dumitrescu (prim-balerină la Opera Naţională). Dânsa mi-a făcut coregrafia la dans modern pentru New York, dar m-a pregătit şi la dans clasic.

Şi cum a fost, ca experienţă, să fii printre atâţia tineri dansatori ambiţioşi? Bănuiesc că acolo vezi ce înseamnă competiţia din lumea dansului.

Prima dată a fost o experienţă impresionantă, am văzut şi eu ce este în afară, am văzut cu cine concurez la vârsta mea...

Care a fost cea mai importantă lecţie pe care ai învăţat-o la liceu în România, un sfat pe care l-ai primit sau o observaţie pe care o vei ţine minte?

În alte ţări, elevii au de toate, în România nu avem condiţii, iar ceea ce am învăţat eu a fost că, deşi nu avem aceste condiţii, putem face o treabă extraordinară... Este mai greu, dar se poate... Iar şcoala noastră pot spune că este una foarte bună.

 

Şi de la ruşi ce ai învăţat?

Nu pot spune că am învăţat ceva în sine... învăţ foarte mult datorită concurenţei, de care nu aveam parte în România.

Ce i-ai sfătui pe alţi elevi din România dacă li se oferă şansa asta şi poate că ezită când se gândesc la impedimentele materiale?

Dacă într-adevăr merită, trebuie încercat, să nu se lase bătuţi din cauza asta, oportunitatea vine exact când te aştepţi mai puţin.

CV

  • Numele: Francesca Velicu
  • Data şi locul naşterii: 16 mai 1998
  • Studiile şi cariera: Liceul de Coregrafie „Floria Capsali“ din Bucureşti, clasa profesoarei Ana Caraianopol din 2008, iar de la 1 octombrie 2013 este elevă în anul II la Academia de Balet Balşoi din Moscova
  • Locuieşte în: Moscova

Pe aceeaşi temă:

Gheorghe Iancu, coregraf: „Un dansator nu poate trăi cu 200 de euro pe lună“

Coregraful Gheorghe Iancu, artist mai cunoscut în străinătate decât în România, povesteşte despre şcoala românească de balet şi despre cât de prost este plătit un balerin în ţara noastră.

DOCUMENT Consilierii locali au anulat comasarea liceului de coregrafie „Floria Capsali” cu liceul „Dinu Lipatti”

Consilierii locali din sectorul 4 au decis să elimine din proiectul de reorganizare a reţelei de învăţământ propunerea de comasare a liceului de balet „Floria Capsali” cu liceul de muzică „Dinu Lipatti”. Elevii balerini şi părinţii lor au protestat duminică şi luni în nămeţi faţă de această iniţiativă prin care „Floria Capsali”, liceu „cu specialitate unică de coregrafie”, îşi pierdea personalitatea juridică.

FOTO Protest în mijlocul viscolului. Elevi şi profesori de la Liceul de Balet „Floria Capsali“ refuză comasarea cu „Dinu Lipatti“

În jur de 150 de elevi, profesori şi părinţi au protestat, duminică, în faţa Liceului de Coregrafie Floria Capsali faţă de decizia de desfiinţare a instituţiei şi faţă de o eventuală comasare cu Liceul de Muzică „Dinu Lipatti“.

Balet românesc. Poveşti din culisele „Spărgătorului de nuci“, cel mai apreciat spectacol de Crăciun din lume

În spatele celebrului spectacol care se dansează de fiecare Crăciun peste tot în lume se află poveşti remarcabile şi o muncă de-o viaţă. Câteva dintre talentele şi maeştrii baletului românesc au povestit pentru „Weekend Adevărul“ cum este viaţa unui dansator în teatru.

Balerinul şi coregraful Johan Kobborg va conduce Baletul Naţional Român, din ianuarie 2014

Coregraful Johan Kobborg, care a pus în scenă baletul "La Sylphide" la Opera Naţională Bucureşti (ONB), avându-i ca invitaţi în rolurile principale pe prim-soliştii de renume internaţional Alina Cojocaru şi Steven McRae, va conduce din ianuarie 2014, Baletul Naţional Român, un compartiment al ONB.

INTERVIU Johan Kobborg, coregraf: „Alina Cojocaru ştie că nu o voi scăpa din braţe“

Cunoscuta balerină Alina Cojocaru va dansa sâmbătă, de la 19.00, la Opera Naţională Bucureşti, în spectacolul „La Sylphide“, a cărei coregrafie este semnată de partenerul de scenă şi de viaţă al artistei, danezul Johan Kobborg.

VIDEO EXCLUSIV Balerina Alina Cojocaru: „În copilărie, număram zilele până să mă întorc acasă“

Alina Cojocaru (32 de ani), care va dansa, pe 7 decembrie, la Opera Naţională Bucureşti, în spectacolul „La Sylphide”,  în coregrafia lui Johan Kobborg, partenerului ei de viaţă şi de scenă de la Covent Garden, spune că i-a fost dificil să plece din ţară, la Kiev, la 9 ani.

citeste totul despre: