Bac 2022. Ce spun profesorii despre subiectele la Limba română

Astăzi, a avut loc, prima probă scrisă a Bacalaureatului 2022 Foto: Arhivă

Ruxandra Achim, profesoară de Limba română la Colegiul Naţional ”I.L.Caragiale” din Bucureşti, apreciază că subiectele date la prima probă scrisă a examenului de Bacalaureat 2022 - cea de Limba şi literatura română nu ar fi trebuit să-i pună în dificultate pe absolvenţi.

Elevii au primit la primul subiect un text nonliterar - ”Doamna Elena Cuza” - semnat de Nicolae Iorga. ”Întotdeauna la primul subiect este vorba despre un text nonliterar. Primul subiect vizează competenţele de înţelegere a textului şi atunci, chiar de la primul exerciţiu, unde li se cere sensul din text al secvenţei de faţă, ne dăm seama că e vorba despre capacitatea candidatului la examen de a înţelege şi de a opera cu o serie de informaţii pe care le poate extrage din textul la prima vedere”, a explicat Ruxandra Achim,  profesoară de Limba română la Colegiul Naţional ”I.L.Caragiale” din Bucureşti. 

Din punctul meu de vedere, adaugă profesoara, este un text în care Iorga creează un portret foarte interesant al Elenei Cuza: ”Nu este deloc diferit faţă de ceea ce se dădea în alţi ani şi acesta este un lucru bun. Adică predictibilitatea aceasta a structurii subiectelor este extrem de importantă pentru candidaţi”. 

Nivel de dificultate din anii anteriori 

Punctul B de la Subiectul I i-a pus faţă în faţă pe elevi cu un text argumentativ. ”Există două aspecte în redactarea unui text argumentativ: unul vizează conţinutul – argumentativ, insist – şi al doilea, modalitatea în care ei ştiu să redacteze o astfel de argumentare. Adică, aspecte de natură tehnică: existenţa anumitor conectori în organizarea propriului text argumentativ, în formularea opiniei, în formularea, enunţarea şi exemplificarea argumentelor, în existenţa unei concluzii. Deci, toate reperele acelea care există în formularea subiectului, constituie aspectele care fac obiectul evaluării. Sigur că este interesant modul în care candidatul este capabil să ia în discuţie ideea de întâlnire cu o personalitate, dar trebuie ţinut cont şi de faptul că este necesar să exploateze şi informaţiile din textul propus”, subliniază profesoara. 

Cu alte cuvinte, li se cere din nou elevilor să opereze cu informaţiile pentru cerinţe destul de variate. ”Dar aceste cerinţe sunt perfect aliniate şi ca formulare şi ca nivel de dificultate pe modelele existente în anii anteriori. Nu cred că vor fi surprize”, estimează Ruxandra Achim.  

”Dacă ai exersat eseuri, vei şti” 

Cât priveşte Subiectul al III-lea acesta nu este neapărat o surpriză: ”Este un subiect pentru care candidatul trebuie efectiv să înveţe şi să exerseze eseuri pe baza textelor literare studiate de-a lungul celor patru ani de liceu. Aşadar, din punctul meu de vedere, Subiectul al III-lea este unul pe care candidatul îl poate controla mult mai uşor. Pentru că, ai învăţat, ai fost serios, ai exersat eseuri, fără discuţie vei şti să faci aşa ceva. Practic, ceea ce vedem aici este reluarea unui subiect de acum doi ani, unde, la fel, comedia a fost subiectul eseului. Sigur că şi dacă vorbim despre particularităţile unei comedii şi dacă vorbim despre particularităţile de construcţie a unui personaj, având în vedere că este un eseu structurat, ei au deja acolo reperele care se regăsesc de asemenea şi în baremul de notare şi de evaluare a lucrărilor. Aşadar şi aici păstrarea unui anumit tipar – zic eu – că este în favoarea elevilor”, consideră profesoara. 

În concluzie, este important că subiectul dat nu a oferit surprize legate de structură, de conţinuturi. ”Elevii sunt familiazrizaţi cu modelele anilor anteriori şi faptul că există acest tipar şi că până la urmă fiecare poate să-şi rezolve cu sprijinul profesorului de la clasă diverse variante mi se pare un aspect extrem de important pentru a parcurge cu bine examenul. Nu mi se pare un subiect dificil, nu mi se pare un subiect care să ridice semne de întrebare, nu sunt aspecte discutabile. Sigur că avem pretenţia ca, după 12 ani de şcoală, elevul să atingă un anumit nivel al exprimării ideilor şi nu mi se pare nepotrivit. Până la urmă examenul de Bacalaureat trebuie să evalueze o sumă de achiziţii. Mi s-ar părea mult mai ciudat ca, după 12 ani de şcoală, să le ceri elevilor să creeze o compunere narativă liberă. Până la urmă, şcoala, în varianta aceasta de învăţământ obligatoriu cu 12 ani, trebuie să-i ofere elevului o serie de deprinderi, inclusiv aceea de a analiza un text literar studiat într-un eseu, aceea de a înţelege şi de a utiliza informaţiile dintr-un text la prima vedere, de a identifica anumite aspecte de perspectivă narativă – cum e cazul Subiectului al II-lea. Deci, mi se pare un subiect adecvat”, a conchis Ruxandra Achim.