Încă un experiment pe copii: învăţământul obligatoriu de 15 ani

Astfel, pe lângă ciclul cuprins între clasa pregătitoare şi clasa a X-a, vor deveni obligatorii ultimii doi ani de grădiniţă, şi clasele a XI-a şi a XII-a. Ceea ce va fi foarte complicat din cauza lipsei de infrastructură, dar şi pentru că ar putea afecta şcolile profesionale, atrag atenţia experţii.

 

Noua lege mai prevede că obligativitatea de a finaliza cei 15 ani de şcoală încetează doar dacă elevul a împlinit 18 ani şi el solicită acest lucru.

În expunerea de motive a proiectului legislativ se argumentează că obligativitatea celor doi ani de grădiniţă este necesară întrucât „vârsta preşcolară (3-6 ani) este un moment important pentru dezvoltarea copilului. Cei mici devin conştienţi de lumea înconjurătoare, manifestă curiozitate faţă de ceea ce observă sau nu cunosc".

În schimb, cu privire la obligativitatea claselor a XI şi a XII-a nu se precizează nimic.

 

Specialistul în educaţie timpurie, Maria Ghiorghiu, spune că legea „ar putea întâmpina dificultăţi în aplicare întrucât la ora actuală nu sunt suficiente grădiniţe în raport cu cererea părinţilor, cea mai mare problemă fiind în oraşele mari. De menţionat este că partidele de la guvernare s-au angajat că vor construi 2.500 de creşe şi grădiniţe până în 2020 (perioadă ce coincide cu termenul-limită pentru aplicarea măsurii). Totuşi, rămâne de văzut dacă îşi vor duce la îndeplinire planul. În caz contrar, reglementarea ultimilor doi ani de grădiniţă ca fiind obligatorii nu este fezabilă“, punctează Ghiorghiu.

 

 

„Proiectul pare bine intenţionat, dar nu ţine cont de problemele majore din educaţie şi de pe piaţa muncii. Dacă vorbim de adăugarea a doi ani de studiu la ciclul liceal, degeaba adoptăm o astfel de măsură dacă nu remediem abandonul şcolar din anii anteriori. Situaţia cea mai gravă este între clasele a VIII-a şi a IX-a unde abandonul şcolar este de aproximativ 25%. Dacă ne uităm doar la mediul rural, constatăm că acolo procentul abandonului şcolar este şi mai ridicat pentru că există puţine licee. Ce să facă absolvenţii de clasa a VIII-a? Să se îmbarce în mijloacele de transport în comun şi să plece la oraş? Dar pe ce bani să îşi închirieze locuinţe şi să-şi acopere restul cheltuielilor, inclusiv pentru mâncare? Liceele din urban cu cămine şi cantine sunt extrem de puţine. Aproape un milion de elevi nu au luat Bacalaureatul în ultimii 10-12 ani"

Dacă luăm toate aceste chestiuni în calcul, ajungem la concluzia că în zadar lungim perioada de şcolarizare dacă nu asigurăm infrastructura şi celelalte resurse necesare pentru ca aceşti copii să poată frecventa în mod regulat şcoala, mai spune Vlaston

,,Apoi, există o neclaritate în privinţa şcolilor profesionale.Ministerul Educaţiei trebuie să clarifice dacă treaba asta se aplică şi pentru elevii care termină gimnaziul şi vor să dea la o şcoală profesională ca să înveţe o meserie. Nu toţi adolescenţii au înclinarea şi dorinţa pentru a studia integrale, derivate sau critica literară. Şi ar fi foarte grav să îi îndepărtăm pe tineri de şcolile profesionale în condiţiile în care România suferă o criză majoră de meseriaşi. Alte state din Occident, cu o economie mai dezvoltată, au peste 50% din elevi înscrişi în şcoli profesionale. A se vedea exemplul Germaniei sau al Irlandei“, mai afirmă expertul.

 

În replică la comentariul specialistului, reprezentanţii Ministerului Educaţiei au transmis că nu au luat în calcul această chestiune, dar că vor analiza situaţia şi vor reveni cu clarificări.