Se pregăteşte grădiniţa obligatorie

Se pregăteşte grădiniţa obligatorie

Specialiştii cred că frecventarea grădiniţei are ca efect disciplinarea copiilor şi dezvoltarea de abilităţi necesare  mai târziu în şcoală

O propunere legislativă prevede ca grupa mare să fie obligatorie din 2020, iar cea mijlocie, din 2023. Tot din 2020 ar trebui să fie obligatorii şi patru ani de liceu, în loc de doi cum este în prezent.

Ştiri pe aceeaşi temă

Durata învăţământului oligatoriu ar putea ajunge la 15 ani în loc de 11 ani cum este în prezent dacă va fi aprobată o propunere legislativă a 26 de parlamentari UDMR şi PSD. Concret, conform proiectului aflat în dezbatere la Camera Deputaţilor, din anul 2023, un copil va trebui să facă obligatoriu 2 ani de gradiniţă – grupa mijlocie şi mare -, apoi clasa pregătitoare, 4 clase primare, 4 clase la gimnaziu şi 4 clase la liceu.

În prezent, conform legii, învăţământul obligatoriu din România se întinde pe 11 ani, incluzând clasa pregătitoare şi mergând până în clasa a zecea. De asemenea, legea aflată în vigoare subliniază că învăţământul liceal de 4 ani devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020. În acest moment însă obligatorii sunt doar primele două clase de liceu – a IX-a şi a X-a. 

Iniţiatorii spun că proiectul merge pe liniile europene urmate în domeniul educaţiei. Ei motivează obligativitatea a doi ani de grădiniţă prin faptul că perioada preşcolară reprezintă „fundaţia întregii vieţi de mai târziu”, dar, din diverse cauze, procentul copiilor care ajung la grădiniţe este din ce în ce mai mic.

Risc la intrarea în clasa 0

Unul dintre iniţiatorii modificării Legii Educaţiei naţionale nr.1/2011, deputatul UDMR Szabó Ödön spune că legea i-a fost inspirată de cele transmise de psihologi şi pedagogi care lucrează cu copii cu vârste între 5 şi 10 ani. „Aceşti specialişti mi-au transmis că mult mai uşor se dezvoltă un copil care a frecventat grădiniţa. Există diferenţe foarte mari între cei care participă la educaţia preşcolară din punct de vedere al mediilor de rezidenţă în defavoarea mediului rural. Apar inegalităţi la gradul de pregătire pentru şcoală, şi implicit, riscul şcolar la debutul în clasa 0 în cazul copiilor fără pregătire preşcolară”, spune deputatul UDMR.

Szabó Ödön a precizat că, iniţial, în proiectul de modificare legislativă, grupa mare şi cea mijlocie erau obligatorii din 2020, dar termenele s-au modificat. „La cererea Guverului va exista o etapizare. Numai grupa mare va fi obligatorie din 2020, termenul-limită pentru cea mijlocie fiind prelungit până în 2023”.

Aproape de concepţia din vest

Specialistul în educaţie Marian Staş consideră că iniţiativa este de lăudat şi că urmează modelul occidental al învăţământului preşcolar. „În Marea Britanie, copiii sunt duşi la grădiniţă de la 2 ani şi se dezvoltă mult mai armonios. Şi ştiu din experienţa proprie. Nepotul meu este în această situaţie. Mai mult, sora lui de 4 ani, care este la pregătitoare, este dusă din când în când de educatoare să participe la cursurile elevilor de clasa l-a. Acum, ei interacţionează cu adulţii şi între ei fără probleme”, a spus specialistul. 

Şi psihologul Keren Rosner crede că proiectul prevede măsuri benefice pentru copii. „Am observat că există diferenţe mari din punct de vedere al puterii de concentrare între copii care au fost la grădiniţă şi cei care merg direct la şcoală. Ajunşi la şcoală, cei care nu au frecventat învătământul preşcolar nu pot ţine ritmul cu ceilalţi chiar dacă au un potenţial asemănător“, menţionează specialistul. 

Keren Rosner spune că frecventarea grădiniţei are ca efect disciplinarea, dezvoltarea de abilităţi necesare  mai târziu în şcoală şi obişnuinţa de a se integra în comunitate. „Există riscul ca în momentul în care este dus la şcoală un copil care nu a fost la grădiniţă să dezvolte chiar şi o fobie pentru şcoală fiind copleşit de ce i se întâmplă”, a precizat psihologul Keren Rosner.


citeste totul despre: