Studiu: România are cel mai mare potenţial de creştere digitală din Europa, deşi se află pe ultimul loc la servicii online în administraţie publică

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Frames
FOTO Frames

Rezultatele unui sondaj pan-european comandat de platforma de investiţii eToro şi publicate astăzi arată că România are cel mai mare potenţial de creştere din domeniul tehnologiilor digitale dintre ţările studiate, se arată într-un studiu realizat de CEBR pentru eToro.

Cercetarea a fost efectuată în nouă ţări europene de Centrul de Cercetare în Economie şi Afaceri (Cebr) pentru eToro, şi a analizat transformările digitale care au loc în domenii precum cele financiar, sănătate, comerţ, administraţie publică şi divertisment.

„Viitorul nostru va fi digital, fie că ne place sau nu, iar majoritatea oamenilor sunt de părere că tehnologia ne va face vieţile mai uşoare,” a declarat Yoni Assia, fondator şi CEO al eToro. „Cu toate acestea, pentru ca lumea Digitală să reuşească nu trebuie să pierdem din vedere elementul uman care este în centrul acestei transformări, asigurându-ne că această lume nouă este inclusivă, morală şi – în cele din urmă –umană,” a adăugat el.

Deşi studiul arată că România se plasează pe penultimul loc în acest moment după Indicele Transformării Digitale eToro, ţara noastră este lider când vine vorba de potenţialul de creştere, iar in materie de sprijin pentru creşterea digitalizării în diverse sectoare este devansată doar de Polonia.

„Rezultatele nu sunt surprinzătoare având în vedere ceea ce ştim despre penetrarea scăzută a internetului şi a serviciilor financiare, în special în zonele rurale,” a declarat dr. Cosmin Imbrişcă, lector în analiză de date la Universitatea Bucuresti. „Însă schimbarea este în curs – accesul la internet e în creştere, inclusiv în zonele rurale,” a adăugat el. „Vedem şi că românii cumpără din ce în ce mai multa aparatură care le permite să acceseze internetul şi instrumentele digitale, precum smartphone-uri, tablete şi laptopuri,” a declarat Cosmin Imbrişcă. 

Într-adevăr, România este pe locul trei la indicele pregătirii expansiunii digitale, acest lucru sugerând că are abilităţile necesare şi suportul popular pentru a continua digitalizarea. Rezultatele arată că deşi România se află acum la un stadiu mai puţin matur al transformării sale digitale, ţara are potenţialul de a recupera decalajul în anii următori.

Plăţi şi comerţ electronic

În materie de cumpărături online, românii sunt pe ultimul loc în Europa, în timp de danezii sunt în capul listei. România este de asemenea la coada clasamentului, doar deasupra Germaniei, când vine vorba de folosirea instrumentelor digitale de plată. Marea Britanie este lideră în materie de plaţi digitale.

„Românii încă folosesc predominant banii cash, însă am observat o creştere a plăţilor electronice în ultimii ani, datele BNR arătând că numărul de POS-uri e în creştere, iar românii au acum aproximativ 14 milioane de carduri active,” a declarat Cosmin Imbrişcă.

Administrarea banilor online

Când vine vorba de investiţii online, România este din nou pe ultimul loc în clasament, în timp ce Spania este lider. Sondajele arată că majoritatea românilor încă preferă să îşi ţină banii în conturi curente sau în depozite bancare.

Cu toate acestea, şi aici lucrurile par a fi în schimbare, românii fiind printre cei mai entuziaşti europeni când vine vorba de deschidere privind noile tehnologii. Acest lucru este valabil şi în finanţe, un sector în care 74% din români sunt de acord cu o creştere a digitalizării.

Într-adevăr, alte date publicate recent arată că românii sunt din ce în ce mai interesaţi de folosirea tehnologiei pentru accesarea pieţelor financiare internaţionale. Astfel, eToro a raportat săptămâna trecută o creştere de 228% a numărului de români care tranzacţionează pe platforma sa în primele nouă luni din 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Administraţie publică

Un alt domeniu în care România  este în urma celorlalte ţări europene este în utilizarea online a serviciilor de administraţie publică. Conform sondajului, românii sunt pe ultimul loc când vine vorba de interacţiunea digitală pentru servicii administrative. Cu toate acestea, jumătate din români (48%) sunt foarte confortabili cu ideea de a interacţiona cu instituţiile guvernamentale online, inclusiv pentru lucruri precum accesarea de beneficii, deci problema pare a fi cu instituţiile care controlează disponibilitatea acestor servicii.

„Instituţiile guvernamentale sunt lente în a face disponibile noi instrumente digitale care să mute interacţiunile lor cu publicul în online, iar instrumentele existente, precum Spaţiul Privat Virtual, sunt complicat de accesat şi nu au avut un mare succes ca rată de adopţie,” a declarat Cosmin Imbrişcă.

Pandemia

Pandemia COVID-19 a accelerat transformarea digitală în toată Europa, cu peste o treime (36%) din toţi respondenţii sondajului raportând că şi-au crescut utilizarea tehnologiilor digitale în afara locului de muncă.

„De la muncă la familie, de la bani la media, modul în care interacţionăm cu aproape toate lucrurile din vieţile noastre s-a schimbat în acest an  - datorită pandemiei, 2020 a fost un an al accelerării digitale,” a declarat Yoni Assia, CEO-ul eToro. „Piciorul colectiv al lumii a apăsat pedala şi în câteva săptămâni oamenii au adoptat tehnologii care altfel ar fi durat mai multi ani pentru a deveni uzuale,” a adăugat Yoni Assia.

Cu toate acestea, expansiunea tehnologiilor digitale nu a fost fără anumite neajunsuri. Aproape unul din cinci (19%) din cei care şi-au extins utilizarea tehnologiei de la începutul pandemiei au declarat că acest lucru i-a făcut să îşi dorească să consume mai puţin timp în mediul online în viitor. În România şi Olanda, această proporţie este de aproape un sfert (23%).

„Odată cu creşterea rapidă a utilizării tehnologiilor digitale în timpul pandemiei, este de aşteptat să vedem şi un disconfort, în special când eşti forţat să te bazezi exclusiv pe interacţiunea la distanţă, şi în special când vorbim de educaţia copiilor,” a declarat Cosmin Imbrişcă.

  Scor Indice Interacţiune Digitală Loc în Clasament Interacţiune Digitală Scor Indice Creştere Digitală Loc în Clasament Creştere Digitală Scor combinat Indice Transformare Digitală Loc  în Clasament Combinat Transformare Digitală Danemarca 58 2 58 2 58 1 Spania 58 3 56 3 57 2 Marea Britanie 65 1 48 6 57 3 Olanda 55 4 54 4 54 4 Polonia 44 7 51 5 48 5 Germania 46 6 46 7 46 6 Franţa 52 5 38 9 45 7 România 29 9 61 1 45 8 Italia 41 8 41 8 41 9

Concluzii: Viitorul este digital, România este pregătită pentru progres rapid, însă porneşte de jos 

România prezintă un set polarizator de rezultate în Indicele Transformării Digitale, înregistrând cel mai slab scor la sub-indicele Interacţiunii Digitale şi în acelaşi timp cel mai înalt scor la sub-indicele Creşterii Digitale. Nivelul de dezvoltare economică al României este mai redus decât al celorlalte ţări analizate. Ca rezultat, furnizarea infrastructurii digitale şi adoptarea publică a tehnologiilor digitale sunt mai limitate decât în alte părţi din Europa. 

Într-adevăr, România  are cel mai slab scor în 7 din 10 indicatori care alcătuiesc Indicele Interacţiunii Digitale.

Cu toate acestea, România arată un potenţial de creştere digitală mai mare decât toate celelalte 8 ţări studiate. Sprijinul din România pentru creşterea digitalizării în diversele sectoare este devansat doar de Polonia. Foarte important, România se află pe locul trei la indicatorul pregătirii expansiunii digitale, acest lucru sugerând că există abilităţile necesare şi sprijinul publicului pentru a creşte digitalizarea. Aceste rezultate arată că în timp ce România se află acum la un stadiu mai puţin matur al transformării digitale, ea are potenţialul de a anula rapid acest decalaj în următorii ani.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite