Statul român umflă buzunarul băncilor

Ministerul Finanţelor trebuie să ramburseze băncilor comerciale, în ultimele patru luni ale acestui an, peste trei miliarde de euro, aşa încât datoriile statului sunt mai mari decât totalul subvenţiilor. Împrumuturile făcute de stat sunt din ce în ce mai împovărătoare. Cheltuielile cu dobânzile după primele şapte luni au ajuns la aproape 1% din PIB.

Potrivit execuţiei bugetare din luna iulie, cheltuielile cu dobânzile la împrumuturile aparatului de stat au crescut cu peste 27% faţă de primele şapte luni ale anului trecut. Asta în condiţiile în care, în perioada ianuarie-iulie 2009, aceleaşi cheltuieli se majorau cu peste 50% faţă de ianuarie-iulie 2008.

Aceste datorii sunt o consecinţă a împrumuturilor mari pe care le-a accesat statul de la băncile comerciale în ultimii doi ani. „Adevărul" a arătat încă de la accesarea primei tranşe a împrumutului României de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, la începutul lunii mai, traseul banilor în economia românească.

În loc să meargă în investiţii, banii împrumutaţi au mers la Banca Naţională, iar de aici la băncile comerciale. Ulterior, Ministerul Finanţelor a împrumutat bani din sectorul bancar pentru a plăti salarii şi pensii. Aşa încât, în primele şapte luni ale acestui an, costul dobânzilor la creditele luate de stat au ajuns la aproape 1% din PIB, faţă de 0,7% din PIB în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Scadenţe mici,dobânzi mari

Ca o comparaţie, de la bugetul general consolidat se plătesc mai mulţi bani pe dobânzi decât pe subvenţii, diferenţa fiind de peste 186 de milioane de lei.Un calcul al împrumuturilor scadente în ultimele patru luni ale acestui an relevă suma pe care Ministerul Finanţelor trebuie să o ramburseze băncilor comerciale până la finalul lui 2010.

Este vorba despre mai mult de trei miliarde de euro, principal plus dobânzi, bani pe care MFP îi va obţine din alte emisiuni de titluri de stat, respectiv alte împrumuturi. Mecanismul se cheamă „rostogolirea datoriei", însă este foarte important costul la care se obţine această refinanţare. Iar acesta este din ce în ce mai ridicat, având în vedere scadenţele foarte scurte, sub un an. De pildă, principalul împrumuturilor scadente în septembrie-decembrie 2010 se ridică la 2,9 miliarde de euro, la care se adaugă dobânzile de peste 177 de milioane de euro.

Ministerul de Finanţe va aplica din această toamnă o nouă strategie, care să-i permită accesarea unor împrumuturi de pe pieţele externe cu scadenţe mai lungi, chiar de zece ani. Rămâne de văzut ce costuri vor purta acestea, dobânzile depinzând mult de conjunctură, de starea economiei interne la momentul atragerii banilor, dar şi de semnalele externe.

Rău pentru stat,bine pentru bănci

Instituţiile de credit se plâng în ultima vreme de scăderea atât de drastică a profiturilor încât multe dintre ele nu exclud să ajungă în situaţia de a nu-şi mai putea îndeplini criteriile de solvabilitate.

Majoritatea analiştilor financiari au transmis că principala cauză a pierderilor este volumul, în creştere, al creditelor neperformante. În plus, băncile încă stau departe de creditarea sectorului corporate. Gura de oxigen vine de la stat, ale cărui nevoi uriaşe de finanţare îl împing să se împrumute des, mult şi la costuri ridicate.

Primele victime: firmele private

„Luna şi miliardul de euro" - aceasta este intensitatea cu care statul a aspirat banii din băncile comerciale de-a lungul anului trecut, acuză oamenii de afaceri. În locul firmelor, băncile au preferat să crediteze Ministerul Finanţelor, care a aspirat cu maxim nesaţ banii astfel puşi la dispoziţie. Culmea este că fondurile externe atrase de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană aveau menirea de a lăsa banii din bănci la dispoziţia firmelor, în ipoteza că statul s-ar „sătura" cu miliardele preluate din aceste surse.

Comenzi neonorate din lipsă de fonduri

Socoteala respectivă nu s-a potrivit, şi acum suntem deja în situaţia că tot mai multe firme private sucombă din cauza lipsei de finanţare. Industriaşii spun că printre cele mai afectate companii se numără exportatorii din domeniul confecţii-textile-îmbrăcăminte şi din metalurgie sau industria grea.

„Tot mai multe companii se vor închide din cauză că băncile nu le mai creditează. Per ansamblu, putem spune că firmele au destule comenzi, dar cele mai multe nu şi le pot onora din cauză că băncile refuză să le mai împrumute", spun liderii industriaşilor.(Dan Străuţ)