Pandemia a schimbat obiceiurile de consum ale românilor: mănâncă mai sănătos şi cumpără legume şi fructe

Românii şi-au schimbat obiceiurile în supermarket FOTO Shutterstock

Pandemia i-a făcut pe românii să cumpere mai multe legume şi fructe decât de obicei şi să achiziţioneze produse de la companiile care arată ce măsuri de siguranţă iau.

Comportamentul românilor s-a schimbat drastic odată cu pandemia de coronavirus: tot mai mulţi preferă fructele şi legumele proaspete, mănâncă mai sănătos şi consumă mai puţin alcool şi achiziţionează produse de la companiile care arată că iau măsuri de siguranţă, arată un studiu derulat în luna aprilie de Unlock Research pentru Adama Agricultural Solutions.

Statul şi companiile, actorii importanţi pentru depăşirea crizei

92% dintre respondenţi consideră ca statul este primul care trebuie să intervină pentru depăşirea situaţiei create de pandemia de coronavirus, pe următoarele locuri plasându-se companiile. Potrivit respondenţilor, acestea din urmă trebuie sa ajute oamenii să treacă mai uşor prin această criză inclusiv prin educare şi informare. 46% dintre aceştia susţin că vor sancţiona mărcile care nu se comportă responsabil în această perioadă. Românii văd companiile ca protectori – de aceea se aşteaptă, în majoritate covârşitoare, ca acestea să-şi protejeze angajaţii (83%) şi categoriile sociale vulnerabile, dar şi producţia şi economia locală (82%).

Situaţia economică, principala îngrijorare

Aproape jumătate dintre românii din mediul urban estimează încheierea crizei sanitare în maxim 2-3 luni. Pe de altă parte, 52% dintre aceştia se aşteaptă ca dificultăţile economice să dureze mai mult de un an. 

Cea mai mare îngrijorare resimţită de către românii din mediul urban este legată de situaţia generală a economiei şi de viitorul incert (68%). Propria situaţie financiară este şi ea foarte importantă ca sursă de îngrijorare (49%). Pe locurile următoare se plasează îngrijorarea cu privire la felul în care sănătatea este pusă în pericol de epidemia de Covid-19 (41%), dar şi teama de a rămâne fără loc de muncă (38%).

Doar 28% dintre românii din mediul urban se declară îngrijoraţi de siguranţa alimentară. Principalele motive de îngrijorare fac referire la posibilitatea de contaminare a produselor sau ambalajelor de către ceilalţi cumpărători (46%) sau de către personalul de vânzare (41%). Din acest punct de vedere, consumatorii susţin că ar fi benefice acţiuni de comunicare din partea autorităţilor care să clarifice în ce măsură ambalajele pot sau nu să fie o sursă de contaminare cu noul coronavirus. Totodată, posibilitatea de a rămâne fără alimente este un subiect de care oamenii sunt mult mai puţin îngrijoraţi în acest moment (doar 24% dintre cei chestionaţi). Acolo unde apare această îngrijorare, ea se referă la teama că stocurile de mâncare să se epuizeze sau de perspectiva de a rămâne fără bani.

Mâncăm mai sănătos

Conform unui studiu Eurostat din aprilie 2019, România se confruntă cu un paradox: deşi suntem e un producător important de fructe şi legume, românii sunt codaşi la consumul acestora.

Un an mai târziu, în context pandemic, consumatorii chestionaţi arată o realitate modificată: ei declară că au cumpărat mai mult decât înainte de criză fructe proaspete (30%), legume (26%). Pe următoarele locuri se situează produsele congelate şi conservele. Produsele de bază (făină, ulei, mălai), apă îmbuteliată şi răcoritoarele sunt şi ele cumpărate mai mult în această perioadă de către 25% dintre consumatori.

Pe de altă parte, anumite categorii de alimente sunt cumpărate mai puţin decât înainte – mâncarea gata preparată (39%), alcoolul (35%), dar şi snacks-urile (33%), produsele de panificaţie/ brutărie (29%) şi mezelurile (28%).

Apar şi alte schimbări in comportament în această perioadă, o mare parte având legătură cu igienizarea – 88% dintre consumatori spală fructele şi legumele cu mai multă atenţie decât înainte, iar 60% dezinfectează ambalajele produselor după achiziţionare.

Principalele măsuri aşteptate de la producători pentru garantarea siguranţei alimentelor fac referire la echipamentele adecvate de protecţie pentru angajaţi – 78%, dar şi la măsuri sporite de igienizare a spaţiului de producţie – 68%. Adiţional, consumatorii consideră oportune şi alte măsuri, precum extinderea procedurii de testare a sănătăţii angajaţilor, dar şi ca producătorii să automatizeze cât mai mult din procesul de producţie sau să dezvolte măsuri suplimentare de sterilizare a produselor. Nu în ultimul rând, consumatorii şi-ar dori ca brandurile să comunice mai mult despre acţiunile pe care le întreprind pentru a asigura siguranţa alimentelor.

Frecvenţa de cumpărare a produselor alimentare a scăzut semnificativ de la declanşarea crizei sanitare. Daca înainte de criză 83% dintre cei chestionaţi făceau cumpărături de produse alimentare de cel puţin de câteva ori pe săptămână, criza pandemică a determinat schimbări în tiparul de cumpărături, acum 62% declară că fac cumpărături de produse alimentare o dată pe săptămână sau mai rar. Tinerii (18-24 ani) sunt categoria care la care volumul de cumpărături a crescut cel mai mult.

Pieţele au avut de suferit

În această perioadă, cumpărătorii au frecventat predominant canalele moderne de comerţ - hipermarketuri (53%), magazine tip discounter (48%) şi supermarketuri (43%), în vreme ce pieţele agroalimentare au fost vizitate de doar 23% dintre consumatorii din mediul urban. Magazinele care fac parte din reţele internaţionale beneficiază de cea mai mare încredere din partea consumatorilor (56%), avantajele menţionate spontan fiind gama largă de produse oferite (24%), standardele de calitate menţinute (17%) precum şi preţurile avantajoase (16%). Pe de altă parte, consumatorii menţionează ca dezavantaje ale acestor magazine aglomeraţia percepută (18%) precum şi anumite nesiguranţe legate de provenienţa produselor comercializate (18%).

Dintre cei care obişnuiau să frecventeze pieţele înainte de criză, doar 39% au mai revenit în perioada crizei, mulţi dintre aceştia preferând în această perioadă mai degrabă hypermarket-urile (55%) şi magazinele tip discounter (50%). Mai mult, consumatorii declară că au un nivel relativ scăzut de încredere în pieţele agroalimentare (36%), principalele bariere menţionate spontan fiind legate de igienă precară (22%) şi de aglomeraţia/contactul cu multe persoane (20%). Pe de altă parte, pieţele sunt totuşi apreciate pentru faptul că oferă produse proaspete şi de calitate (50%).

Unlock Research a derulat pentru Adama România o cercetare cantitativă şi calitativă având drept obiectiv principal măsurarea comportamentului alimentar şi a îngrijorărilor românilor cu privire la alimente, în contextul COVID-19. Studiul s-a desfăşurat în perioada 3 - 9 aprilie 2020, pe un eşantion de 600 persoane, reprezentativ urban, având o marjă de eroare de +/- 4%.