Noile motoare ale economiei în primul semestru din acest an: agricultura, comerţul şi tehnologia - INFOGRAFIE
0
Pe lângă consumul populaţiei, sectorul IT&C şi afacerile agricole, dar şi importurile, au crescut în primul semestru cu peste 10%. În schimb, industria şi construcţiile au contribuit cel mai puţin la creşterea economică.
Detalierea pe domenii de activitate a evoluţiei PIB (Produsul Intern Brut), raportată ieri de Institutul Naţional de Statistică, arată de unde a venit creşterea economică din primul semestru, de 5,2%, care i-a surprins pe analişti: agricultura şi sectorul informaţii-tehnologie-comunicaţii.
Desigur, principalul motor al economiei a fost consumul populaţiei, care are o pondere în PIB de 65,8% şi a crescut cu 10,4% (pe partea de formare a fost comerţul, cu o pondere de 18,8% şi o creştere cu 12,5%), dar acestuia i s-au adăugat forţe noi.
Agricultura - prima surpriză - a avansat cu 10,1%, iar sectorul IT&C - a doua surpriză - a crescut cu 13% în primul semestru.
Aceste două domenii au contribuit împreună cu 1% la creşterea economică, chiar dacă ponderea lor totalizează mai puţin de 9%. Pentru comparaţie, industria are cea mai mare pondere - 22,6% - în formarea PIB, dar creşterea acesteia a fost de numai 1,7%, astfel că şi contribuţia ei la creşterea economică a fost de doar 0,4%.
Construcţiile se urnesc mai greu
Construcţiile, care au o pondere de 4,5% în PIB, au avansat cu 4,8%, contribuind cu 0,2% la creşterea economică.
Şi în acest sector se „vede“ consumul privat ca motor de creştere: repartiţia pe surse de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în semestrul I 2016, faţă de semestrul I 2015, a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri private cu 4.953 de unităţi, timp în care numărul locuinţelor realizate din fonduri publice a scăzut cu 381 de unităţi.
Dacă s-ar fi pornit marile lucrări de infrastructură programate anterior pentru prima jumătate a acestui an, altfel ar fi arătat cifrele sectorului de construcţii...
Salariile mai mari, bucuria comercianţilor
Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 12,4%, la 2.078 de lei, valoare egală cu cea din iunie, iar pentru că media preţurilor a scăzut, puterea de cumpărare a populaţiei a fost cu aproximativ 14% mai mare.
Asta a dat apă la moară comercianţilor, care au consemnat creşteri de vânzări nemaiîntâlnite nici chiar în anii de „boom“ economic dinaintea crizei.
Doar că, pentru a avea ce pune pe rafturile magazinelor invadate de clienţi, comercianţii au fost nevoiţi să apeleze din ce în ce mai mult la importuri, industria locală fiind practic depăşită de această cerere.
Toate acestea s-au reflectat, în datele PIB, printr-o creştere cu 10,3% a importurilor, pe fondul unui avans de doar 4,5% al exporturilor, lucru care a dus la o dezechilibrare a balanţei comerciale externe.
Iar indicatorul care reflectă această balanţă, numit „exportul net de bunuri şi servicii“, este singurul care a ieşit pe minus în primul semestru: -1,1% pondere în PIB, respectiv -2,8% contribuţie la creşterea economică.
Potrivit INS, Produsul Intern Brut în primul semestru din acest an a fost de 323,09 miliarde de lei, în creştere cu 5,2% ca volum şi cu 1,2% exprimat în preţuri faţă de primul semestru din 2015.
Reamintim că, la ultima rectificare bugetară, Guvernul a ridicat estimarea privind PIB-ul anului 2016 la suma de 757,03 miliarde de lei.
Ceea ce înseamnă că în semestrul al doilea economia ar trebui să fie mult mai performantă decât în primul, urmând să realizeze un PIB de (cel puţin) 434 de miliarde de lei.
Surprize şi în trimestrul al doilea
În trimestrul al doilea, economia a crescut cu 1,5% faţă de trimestrul anterior şi cu 6% faţă de acelaşi interval din 2015, fapt care i-a surprins din nou pe analişti. Interesant este că tot agricultura şi sectorul de IT&C au fost noile motoare, acestea avansând cu 17,9%, respectiv cu 17,3% faţă de perioada similară din 2015.
Tot atunci, comerţul a crescut cu 12,1%, construcţiile cu 6,9%, industria cu 2,6% şi importurile cu 11%.
Se încarcă comentariile...
