Nicolescu, despre testele de stres ale CE privind impactul suspendării livrării de gaze ruseşti în Europa: Ipotezele luate în calcul sunt destul de fanteziste

Nicolescu, despre testele de stres ale CE privind impactul suspendării livrării de gaze ruseşti în Europa: Ipotezele luate în calcul sunt destul de fanteziste

Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, dă asigurări că populaţia României nu va fi afectată în nicio situaţie, nici chiar într-o iarnă extremă, coroborată cu o întrerupere a aprovizionării din Rusia FOTO David Muntean

Scenariile şi ipotezele luate în cacul de Comisia Europeană (CE) în cadrul testelor de stres privind impactul suspendării livrărilor de gaze ruseşti în mai multe state din Europa, inclusiv în România, sunt destul de fanteziste, a declarat pentru „Adevărul“ Răzvan Nicolescu, ministrul Energiei, care dă asigurări că populaţia României nu va fi afectată nici măcar în situaţie de iarnă externă şi de întrerupere a livrărilor de către Gazprom.

Ştiri pe aceeaşi temă

Comisia Europeană a efectuat şi un test de stres care analizează impactul suspendării pentru o lună, respectiv şase luni a livrărilor de gaze ruseşti în rândul a 38 de ţări europene, răspunsul guvernelor, precum şi potenţialele acorduri de cooperare între statele vecine în cazul unei crize a gazelor naturale. 
 
Potrivit rezultatelor testului de stres efectuat de Comisia Europeană şi publicat joi, necesarul de gaze naturale în România ar putea creşte cu până la 42% în cazul în care Rusia decide să întrerupă livrările de gaze către Uniunea Europeană pentru o perioadă de şase luni. 
 
„Aceste teste de stres prezentate public au un rol benefic în ceea ce priveşte conştientizarea importanţei securităţii aprovizionării de către factorul de decizie la nivel european. Scenariile şi ipotezele luate în calcul sunt însă destul de fanteziste. În cazul României, de exemplu, se pleacă de la ipoteza că începând cu 16 octombrie a.c. extragem gaze din depozite la capacitate maximă. Suntem însă în 17 octombrie şi avem o producţie cu 5-6 milioane metri cubi peste consumul zilnic, aşadar, în concluzie, nu scoatem gaze din depozite, ci continuăm să injectăm“, a declarat Nicolescu
 
Ministrul a reiterat faptul că populaţia României nu va fi afectată în nicio situaţie, nici chiar într-o iarnă extremă, coroborată cu o întrerupere a aprovizionării din Rusia.
 
Raportul Comisiei Europene cuprinde şi recomandări pentru cele mai vulnerabile state.
 
„Raportul arată că facem tot posibilul pentru a fi pregătiţi şi că nu aşteptăm (declanşarea unei crize - n.r.). Deţinem, în premieră, un tablou complet în privinţa riscurilor şi a soluţiilor posibile“, a declarat vicepreşedintele CE pentru Energie Günther H. Oettinger.
 
Dintre ţările din Europa de Sud-Est, Bulgaria, România şi Ungaria ar fi cele mai afectate de o întrerupere în livrările de gaze ruseşti, se arată în raport.
 
Astfel, necesarul de gaze naturale în România ar creşte în februarie în medie cu 37% în varianta în care guvernul nu întrerupe colaborarea cu ţările vecine, iar temperaturile sunt cele obşnuite pentru luna februarie.
 
În lipsa colaborării cu alte state, necesarul de gaze în România ar fi de 42% în cazul unui februarie nu prea friguros.
 
Potrivit Departamentului de Energie, consumul actual total al României este de circa 26 milioane metri cubi de gaze pe zi, iar producţia internă este de 31 milioane metri cubi pe zi.
 
Departamentul menţionează că grupul rus Gazprom a livrat în ultimele săptămâni mai puţine gaze României, justificând diminuarea volumelor prin disfuncţionalităţi tehnice. Importul actual de gaze ruseşti este la un nivel nesemnificativ, de circa 0,2 milioane metri cubi pe zi.
 
România a înmagazinat până în prezent cu 1 miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea munor depozite de circa 1,8 miliarde de etri cubi de gaze naturale. Capacitatea totală de depozitare a gazelor naturale în România este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi.
 
În Bulgaria, necesarul de gaze ar urca cu 38% până la 66%, iar în Ungaria cu 26%-35%. Croaţia ar fi statul cel mai puţin afectat în cazul ambelor scenarii, necesarul de gaze variind între 0% şi 12%, potrivit raportlui Comisiei Europene.
 
„Bulgaria este cel mai vulnerabil stat în termeni relativi, dar deficitul este mai mare în Ungaria şi România, datorită pieţelor mai mari. Croaţia şi Grecia s-ar confrunta cu un deficit de gaze mai mic, statul elen fiind singurul a cărui poziţie se înrăutăţeşte în cazul scenariului de cooperare între ţări, deoarece va împarţi gazele cu Bulgaria, a cărei situaţie ar fi mult mai precară altfel“, se arată în raport.
 
CE recomandă autorităţilor române şi bulgare să ia toate măsurile necesare pentru finalizarea gazoductului dintre cele două ţări în următoarele luni. Potrivit Comisiei, finalizarea proiectului a fost îngreunată de dificultăţi tehnice privind construcţia segmentului de sub Dunăre şi de probleme legate de diferenţa între presiunea gazelor din cele două sisteme de transmisie.
 
De asemenea, România trebuie să analizeze fezabilitatea folosirii la maximum a gazoductului cu Ungaria, eliminând restricţiile de transport din conductele româneşti, precum şi să considere posibilitatea alimentării Republicii Moldova în cazul în care livrările prin conductele din Ucraina sunt sistate.
 
În plus, guvernul trebuie să identifice, în baza regulamentul privind securitatea livrărilor de gaze naturale, categoriile de consumatori vulnerabili care vor fi protejaţi în manieră particulară în cazul unei crize, se arată în raport.

Mai puteţi citi:
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările