Ministerul Agriculturii explică de ce nu aplică Legea risipei alimentare: Face mai mult rău decât bine

În opinia oficialilor ministeriali, 4 dintre cele 7 articole ale Legii 217 din 17 noiembrie 2016 sunt confuze. „Legea nu este clară, precisă şi previzibilă, aşa cum ar trebui să fie un act normativ pentru a putea fi aplicat şi care să ducă la realizarea obiectivelor avute în vedere”, susţin oficialii, precizând că normele de aplicare au fost prorogate până la sfârşitul anului.

Ministerul Agriculturii a dat explicaţii privind argumentele care împiedică aplicarea Legii risipei alimentare, precizând că „în actuala formă este inaplicabilă” şi „face mai mult rău decât bine!”.

„Această concluzie s-a desprins în urma dezbaterilor cu reprezentanţii sectorului agroalimentar şi întâlnirilor de lucru cu specialiştii din domeniu, în procesul de elaborare a normelor metodologice la Legea nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare”, a anunţat MADR.

Potrivit instituţiei, art. 1 din Legea nr. 217/2016, aşa cum este formulat, face doar referire generală la toţi operatorii din sectorul agroalimentar, prin urmare, nu asigură precizie şi claritate, în condiţiile în care în domeniu există operatori diverşi care nu au un specific comun şi se caracterizează prin diferenţe consistente privind nivelul de producere a risipei.

Cel de-al doilea articol, la litera c, menţionează produsele „aflate aproape de expirarea datei-limită de consum” , ceea ce creează o situaţie dificil de gestionat, deoarece produsele agroalimentare sunt foarte variate ca termen de valabilitate.

MADR exemplifică produsele cu termen de valabilitate extrem de scurt,  caz în care aplicarea legii făcea imposibilă comercializarea respectivelor produse. „Consecinţa ar fi fost  eliminarea din piaţă a produsului proaspăt, cu efecte negative majore, preponderent asupra producătorilor români”, consideră reprezentanţii ministerului.

Cumpărate la preţ mic şi vândute la preţ de 8 ori mai mare

Pe de altă parte, aliniatele 3 şi 4 din art. 3 prevăd posibilitatea cumpărării produselor agroalimentare de către asociaţii şi fundaţii, respectiv întreprinderi sociale, la 3% din preţ şi revânzarea acestora la un preţ de 8 mai mare.

„Această transformare a ONG-urilor în agenţi comerciali pune bazele unui flux de comercializare paralel, greu de gestionat din punct de vedere sanitar veterinar şi fiscal şi care poate pune în pericol sănătatea consumatorilor, aceştia fiind expuşi datorită atracţiei preturilor mai reduse. Prin prevederile acestui articol şi aplicarea lui se poate produce dezordine în tot lanţul alimentar, fiind afectaţi toţi: producători, comercianţi şi consumatori”, susţine MADR, adăugând că legea nu conţine prevederi exprese privind instituţii de control şi sancţionare a celor care nu respectă legea.

Normele, amânate până la sfârşitul anului

„Analizând în ansamblu Legea nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare s-a constatat că mecanismele propuse nu pot fi puse în practică şi nu poate fi completat dispozitivul legislativ”, precizează ministerul.

Prin urmare concluzia MADR a fost că legea,” nu este clară, precisă şi previzibilă, aşa cum ar trebui să fie un act normativ pentru a putea fi aplicat şi care să ducă la realizarea obiectivelor avute în vedere”.

În consecinţă singura decizie normală şi rezonabilă, asumată fără rezerve de Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a fost prorogarea normelor de aplicarea până la sfârşitul anului, perioadă în care un grup de lucru instituţional, deja desemnat, are misiunea să identifice modalităţile prin care scopul legii să fie îndeplinit şi să redacteze un proiect de act normativ care să fie realmente aplicabil, atât juridic cât i tehnic.