Legea vânătorii, modificată cu o parte din aceleaşi prevederi respinse de Iohannis

Legea vânătorii, modificată cu o parte din aceleaşi prevederi respinse de Iohannis

Foto: Protv

Un grup de parlamentari PSD, PNL şi UDMR propun modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic din 2006 aproape în acelaşi mod în care a fost respinsă de preşedintele Klaus  Iohannis, anul trecut.

Ştiri pe aceeaşi temă

Modificarea Legii vânătorii, presupune şi de această dată reducerea termenului de stagiatură de la un an la numai 6 luni, sub îndrumarea organizaţiei vânătoreşti care gestionează cel puţin un fond cinegetic, pentru solicitantul care intenţionează să dobândească permis de vânătoare permanent, cu excepţia absolvenţilor de învăţămănt superior cu profil cinegetic.
 
Conform noilor modificări aduse legii vânătorii, în perioada de stagiatură, candidatul trebuie să întreprindă maxim 7 acţiuni: trei acţiuni de participare la  vânătoare, două acţiuni de gospodărire fond cinegetic, o acţiune de vizionare fond cinegetic şi o acţiune de „mânuire a areia de vanătoare, fară muniţie.
 
În sprijinul propunerii lor, iniţiatorii invocă în Expunerea de motive faptul că practicantul ar avea nevoie de numai 7 zile pentru realizarea stagiului, pe lângă depunerea unor alte documente (fişă medical, cazier judiciar, o recomandare etc.), ce se pot efectua fară probleme în maxim 6 luni. 
 
„Practica şi solicitarea foarte multor candidaţi a demonstrat că este inutil ca legea să prevadă un interval aşa de mare (un an) pentru realizarea celor minim 7 acţiuni. În plus, examenul de final, în bazacăruia se obţine permisul de vânătoare permanent, se poate susţine o singură dată pe an, în fiecare judeţ, candidatul putând să participe pentru prima dată numai în judetul unde a facut stagiul şi cu siguranţă tot timpul trece mult mai mult de un an de la data depunerii cererii de începere a stagiaturii până la susţinerea examenului.”, transmit iniţiatorii proiectului.

Legea vânătorii, declarată neconstituţională de CCR

La data de 8 octombrie 2020, Parlamentul a transmis preşedintelui Klaus Iohannis, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic din 2006. Actul normativ propunea reducerea termenului de stagiatură pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent şi introducea un nou mijloc de practicare a vânătorii, şi anume cu păsări de pradă.
 
Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR cu privire modificările aduse, acuzând că, prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, legea contravine Constituţiei.
 
„Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a eliminat toate dispoziţiile introduse de iniţiatori. Mai mult, a operat modificări ce se îndepărtează de la obiectul avut în vedere de aceştia, modificând durata stagiului pentru dobândirea permisului permanent de vânătoare şi introducând un nou mijloc de practicare a vânătorii, şi anume cu păsări de pradă. Astfel, analizând parcursul legislativ al legii criticate şi comparând formele acesteia din momentul iniţierii şi de la momentul adoptării, apreciem că legea dedusă controlului este semnificativ modificată de către Camera decizională faţă de forma iniţiatorului şi a primei Camere sesizate”, se arată în sesizarea către CCR.
 
Potrivit preşedintelui, în cuprinsul Legii pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii se prevede că practicarea vânătorii cu păsări de pradă constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. 
 
„Legiuitorul nu a respectat dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 24/2000, cu privire la contradictorialitatea dispoziţiilor, deoarece, potrivit reglementării nou introduse, practicarea vânătorii cu păsări de pradă este autorizată, însă, conform dispoziţiilor în vigoare, practicarea vânătorii cu păsări de pradă constituie infracţiune de braconaj. Astfel, în cazul intrării în vigoare a legii deduse controlului de constituţionalitate, în acelaşi act normativ se vor afla două dispoziţii contradictorii, aspect ce conduce la imposibilitatea aplicării legii, cu privire la modalitatea de practicare a vânătorii cu păsări de pradă”, adauga Iohannis.
 
Astfel, Curtea Constituţională, în şedinţa din 9 decembrie, a admis obiecţia formulată de preşedinte şi a constatat că modificarea şi completarea Legii vânătorii este neconstituţională.
 

Modificarea legii din 2007 a majorat semnificativ încasările Romsilva

O altă modificare semnificativă a Legii fondului cinegetic s-a produs în anul 2007, când tariful pentru fiecare specie de vânat a fost redus. În sprijinul acţiunii lor, iniţiatorii au susţinut că, din cauza preţurilor mult prea mari, asociaţiile vânătoreşti nu-şi mai puteau închiria proprietăţile care prezentau interes pentru pasionaţii de vânătoare. Alt motiv pentru care, susţineau guvernanţii, se impunea schimbarea legii este faptul că fondul cinegetic nu mai putea fi lăsat doar la dispoziţia străinilor sau a celor cu bani.
 
A urmat o explozie de încasări. Potrivit datelor INS, sumele minime încasate de organizaţiile de vânătoare, Romsilva etc. S-au ridicat în 2007 la 15,7 milioane de euro, valoare la care se adaugă taxa pentru organizare şi eventual închirierea armei. Început din lunile aprilie – mai, sezonul de vânătoare a adus încasări frumoase, numai pentru împuşcarea celor aproape 70.000 de raţe sălbatice, percepându-se minimum 5,24 milioane de euro.
 
În afara raţei sălbatice, cele mai vânate au fost fazanul, cu peste 53.500 de bucăţi, pentru care s-au încasat doar 321.000 de euro, şi guguştiucul, cu aproximativ 39.000 de bucăţi, pentru care pasionaţii au plătit un minimum de aproape două milioane de euro.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările