Guvernul analizează din nou privatizarea Complexului Energetic Oltenia din cauza investiţiilor necesare

Complexul Oltenia a luat fiinţă din fuziunea complexurilor Turceni, Rovinari şi Craiova cu SNLO

Executivul vrea să îşi "reevalueze paşii" în cazul Complexului Energetic Oltenia şi ia în considerare un parteneriat mixt cu o firmă privată sau chiar privatizarea majoritară cu un investitor strategic, potrivit scrisorii de intenţie trimisă  Fondului Monetar Internaţional (FMI).

„Având în vedere investiţiile de mari proporţii de care are nevoie complexul Oltenia, vom reevalua paşii viitori referitori la sporirea implicării sectorului privat prin parteneriate mixte sau prin privatizarea majoritară către un investitor strategic", se arată în document.

Privatizarea complexului energetic Oltenia a fost trecută şi pe draftul scrisorii de intenţie din ianuarie, dar premierul Victor Ponta a anunţat atunci că nu se pune problema privatizării majoritare a Complexului Energetic Oltenia, pentru că este pe profit, are management privat şi a semnat o investiţie de un miliard de dolari la Rovinari.

Ulterior, inclusiv delegaţia FMI a inclus doar listarea unui pachet de 15% pe bursă şi a impus Cabinetului alegerea unui consultant de tranzacţie până la finele lunii mai. Listarea este programată pentru sfârşitul lunii octombrie.

CE Oltenia provine din fuziunea complexurilor energetice Turceni, Craiova şi Rovinari cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Compania are 19.000 de angajaţi, din care 13.000 de mineri şi 6.000 de energeticieni.

Ministerul Economiei deţine 77,17% din companie, Fondul Proprietatea are 21,53%, Termoelectrica - 0,84%, iar Societatea Comercială pentru Închiderea şi Conservarea Minelor are o participaţie de 0,44%.

Deteriorarea situaţiei financiare

Situaţia companiei s-a deteriorat în primăvara acestui an din cauza scăderii puternice a preţurilor la energie pe OPCOM. Aceasta a fost cauzată de scăderea consumului şi de creşterea producţiei de energie regenerabilă.

Angajaţii CE Oltenia au protestat în mai multe rânduri, acuzând măsurile luate de managerul privat Laurenţiu Ciurel. Acesta a a scurtat programul de lucru de la cinci la patru zile. Minerii au ameninţat şi că vor veni să protesteze la Bucureşti, împotriva conducerii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).

Producătorul de energie are programate în perioada 2013-2018 investiţii de 1,2 miliarde de euro pentru construcţia unui grup nou de producţie a electricităţii.

Compania are un deficit 396 milioane de euro pentru finanţarea investiţiilor, din care în prima fază, respectiv 2013-2014, are nevoie de aproximativ 150 milioane de euro.