FMI: cota unică nu a fost negociată, dar măsura-cheie ar fi legarea accizelor de inflaţie şi lărgirea bazei de impozitare la construcţiile speciale
0
Şefa Misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, a dezminţit că ar fi existat „bătălii“ pe cota unică şi a arătat că deficitul bugetar va putea fi ţinut în frâu dacă se aplică măsurile convenite pentru accize şi impozitarea construcţiilor speciale.
N-a fost nicio bătălie pe cota unică
Experţii FMI au venit cu mai multe opţiuni la negocierile cu autorităţile române, inclusiv privind majorarea cotei unice, dar acest subiect nu a fost negociat pentru că s-a ştiut de la început că Guvernul nu agreea această măsură, a declarat şeful misiunii de evaluare, Andrea Schaechter.
"Când purtăm discuţiile cu autorităţile, inclusiv pe partea de buget, facem o evaluare a situaţiei şi punem pe masă toate opţiunile posibile. A fost însă foarte clar spus de autorităţi că nu există nicio intenţie să se majoreze cota unică, deci nu s-au mai purtat negocieri pe acest domeniu. În mod clar, autorităţile şi-au identificat priorităţile şi acestea sunt măsurile care au fost anunţate ieri", a afirmat şefa misiunii FMI, întrebată dacă experţii internaţionali au propus sau au susţinut majorarea cotei unice.
Declaraţia şefului misiunii FMI contrazice afirmaţiile liderilor USL, Crin Antonescu şi Victor Ponta, care, de altfel, aveau poziţii divergente privind evoluţia discuţiilor.
Duminică seara, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că premierul Victor Ponta şi ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, "au dat şi dau bătălii cu FMI" pentru a menţine cota unică.
Cum să atingem ţinta de deficit
Guvernul trebuie să ia măsuri pentru a respecta ţinta de deficit bugetar convenită pentru anul viitor, de 2,2% în termeni cash, privind cheltuielile cu fondurile europene, calcularea accizelor în funcţie de inflaţie, majorarea accizelor la carburanţi sau lărgirea bazei de impozitare, potrivit FMI.
"Ţinta de deficit va fi de 2,2% în termeni cash anul viitor, cu 0,2 puncte procentuale mai mult decât anticipasem în luna iulie. Principalul motiv pentru acest deficit uşor mai mare pentru anul viitor este angajamentul puternic de a accelera atragerea fondurilor europene, ceea ce înseamnă că trebuie să creăm mai mult spaţiu pentru cheltuielile de co-finanţare necesare şi noua ţintă de deficit acomodează acest imperativ", a declarat marţi şefa misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, în conferinţa de prezentare a rezultatelor vizitei la Bucureşti.
Ea a arătat că, pentru a se încadra în ţinta de deficit, Guvernul trebuie să ia măsuri în mai multe domenii, respecitv cheltuielile cu fondurile europene, dar şi alte majorări de cheltuieli, precum alinierea salariilor din sectorul public la nivelurile prevăzute în anumite hotărâri judecătoreşti, a doua parte a majorării venitului minim garantat, dar şi o creştere a pensiilor şi salariilor în 2014.
"Măsura cheie anunţată de Guvern ar fi legarea accizelor de inflaţie, majorarea accizelor la carburanţi, precum şi lărgirea bazei de impozitare pentru impozitul pe proprietate incluzând structurile sau construcţiile speciale. Guvernul se angajează să îmbunătăţească colectarea fiscală şi să reducă evaziunea fiscală", a mai spus Schaechter.
Şefa delegaţiei FMI a menţionat că, în agenda reformelor structurale viitoare, accentul va continua să cadă pe sectoarele energie si transporturi, pentru ca acestea să devină mai transparente şi mai eficiente, astfel încât să poată oferi servicii mai bune şi să devină o povară mai mică pentru publicul general. Totodată, vor continua reformele în domeniul sănătăţii, având ca obiectiv îmbunătăţirea serviciilor, creşterea eficienţei sistemului şi asigurarea sustenabilităţii financiare.
Pentru acest an, Schaechter apreciază că Guvernul a avut success în accelerearea fondurilor europene, ceea a exercitat presiune pe partea de cheltuieli a bugetului.
"Din aceste motive, ţinta de deficit pentru 2013 a fost majorată, ajungând la 2,5% din PIB, condiţionalitatea din program pentru această ţintă include şi un ajustator specific de 0,2% din PIB, care vor fi dedicaţi cofinanţării fondurilor UE pentru a contribui la creşterea economică pe termen scurt, dar şi pe termen lung", a mai spus şefa misiunii FMI în România.
Privatizările – una caldă, alta rece
Schaechter a lăudat succesul listării pachetului de 15% din acţiunile Romgaz pe piaţa de capital, însă apreciază că nefinalizarea privatizării majoritare la CFR Marfă este "un pas înapoi", menţionând că Guvernul îşi menţine angajamentul de a continua procesul de privatizare, iar între timp va susţine restructurarea companiei.
"Oferta iniţială pentru pachetul de 15% din acţiunile Romgaz a reprezentat un success. Această tranzacţie are o valoare de referinţă pentru sectorul întreprinderilor de stat din România şi pentru pieţele de capital din România. Este o realizare care se evidenţiază în ultimele luni", a afirmat Schaechter.
Pe lista progreselor Executivului în privinţa reformelor structurale, şefa misiunii FMI a enumerat avansarea pe linia pregătirii reformelor în sectorul sănătate, continuarea liberalizării preţurilor la energie şi întărirea managementului finanţelor publice prin prioritizarea mai clară a proiectelor de investiţii finanţate în bugetul anului 2014.
Reducerea TVA, numai după ce vedem impactul la pâine
O decizie privind reducerea cotei TVA la alte produse alimentare poate fi luată numai după ce Guvernul va evalua impactul pe care l-a avut în economie diminuarea TVA pentru pâine la 9%, aplicată din septembrie.
"Este mult prea devreme pentru a vedea efectele reducerii TVA la pâine acum, nu s-a făcut încă o evaluare a obiectivului pe care Guvernul l-a avut prin această măsură, de a reduce evaziunea fiscală. (...) În cadrul programului există angajamentul de a se face această evaluare şi, înainte de a se adopta orice alte decizii cu privire la reducerea cotei TVA la alte produse, se va face această evaluare ca să vedem exact ce s-a întâmplat", a mai declarat Schaechter.
Ea a arătat însă că Banca Naţională a României a evaluat impactul măsurii asupra inflaţiei, constatând o reflectare pozitivă a reducerii TVA în inflaţie.
"Banca naţională a evaluat impactul asupra inflaţiei şi s-a constatat că această reducere s-a reflectat în inflaţie, fiind unul dintre motivele pentru care inflaţia a fost atât de scăzută în septembrie şi octombrie. Dar să faci o evaluare acum este prea devreme", a mai spus Schaechter.
Se încarcă comentariile...
