Extragerea aurului de la Certej, sub semnul întrebării
0Proiectul de extragere a zăcămintelor de aur şi argint din perimetrul Certej este îngreunat de autorităţi, după ce Ministerul Apelor şi Pădurilor a oprit procedura de scoatere a celor 56 de hectare de pădure din Fondul Forestier Naţional.
„Defrişarea pădurii, care echivalează ca suprafaţă cu 113 terenuri de fotbal, face parte din planul companiei miniere Deva Gold de a construi mina de aur cu cianuri de la Certej”, avertizează Mining Watch adăugând că, dacă proiectul ar merge mai departe, 165 de hectare de pădure ar dispărea pentru totdeauna.
ONG-ul susţine că prevenirea tăierii pădurii de la Certej este o victorie a societăţii civile şi a comunităţii locale care au participat la consultarea publică organizată de minister, în cadrul căreia au fost trimise peste 4,500 de opinii, sugestii şi comentarii.
Proiectul minier Certej este deţinut de către Deva Gold S.A., o companie joint venture între Eldorado Gold (80%) şi firma de stat Minvest Deva (~20%).
Mining Watch spune că Deva Gold are nevoie urgent de aceste terenuri împădurite. Ele sunt singura locaţie posibilă pentru amplasarea iazurilor de decantare cu cianuri, după cum arată studiile de fezabilitate. Pentru construirea lor, însă, compania trebuie să obţină dreptul de folosire a terenului şi să taie pădurea.
„Tocmai din aceste motive, Deva Gold a omis să notifice autorităţile despre litigiul privind suprafaţa pădurii. Aceasta nu este prima ilegalitate comisă de operatorul minier. Nu mai devreme de 2014, Deva Gold a început organizarea de şantier în lipsa unei autorizaţii de construcţie ilegală. De altfel, aceasta a şi fost anulată de instanţă”, a declarat Roxana Pencea, din partea Mining Watch România.
Proces pe rolul judecătoriei pentru retrocedarea pădurii
Pădurea are un istoric funciar complicat şi a aparţinut înainte de naţionalizare Obştei Agricole Măcrişul, formă asociativă similară composesoratelor. În prezent, Obştea are pe rolul Judecătoriei Deva un proces prin care cere restituirea pădurilor. Acest lucru, potrivit Codului Silvic, duce la blocarea oricărei proceduri legale de defrişare.
Mai mult, o investigaţie jurnalistică a arătat modul abuziv prin care pădurea a ajuns să fie concesionată către compania minieră. În primăvara acestui an, DNA Alba a început urmărirea penală pentru infracţiunea de abuz în serviciu, identificată în transferul de proprietate a pădurii din domeniul statului în domeniul primăriei. La doar o lună de la obţinerea titlului de proprietate, Primăria Certeju de Sus a concesionat pădurile către Deva Gold pentru 20 de ani.
“Suspendarea procedurii de defrişare e o lovitură grea dată companiei miniere. În acelaşi timp, Deva Gold primeşte într-un mod suspect noi licenţe de explorare. În prezent, deţine 8 astfel de perimetre [3] învecinate pe care le tratează ca proiecte individuale evitând astfel, cu complicitatea statului român, evaluarea cumulată a impactului de mediu pentru un proiect mamut”, a completat Roxana Pencea, director fondator Mining Watch România.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
