EXCLUSIV: Board-ul FMI a aprobat tranşele pentru România

Board-ul Fondului Monetar Internaţional (FMI) a acceptat, vineri, concluziile celei de-a doua şi de-a treia evaluări a Programului Economic convenit cu România, a declarat, pentru "Adevărul", reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu. Astfel, banii aferenţi celor două tranşe de împrumut vor fi viraţi în cel mult 48 de ore de la încheierea dezbaterilor.

Este vorba despre aproximativ 2,3 miliarde de euro, din care 1,15 miliarde de euro vor finanţa, în mod direct, deficitul bugetar. Restul banilor vor intra în conturile BNR, pentru susţinerea cursului de schimb. Directorii executivi ai FMI au acceptat, din nou, derogarea cerută de statul român în privinţa arieratelor bugetare. "Acordarea celor două tranşe a fost aprobată în unanimitate, astfel că ele vor ajunge în ţară cel târziu marţi", a spus Tănăsescu.

Potrivit oficialului român, board-ul a făcut o serie de recomandări ce vizează, cu preponderenţă, continuarea reformelor structurale. "În acest moment, este foarte important ca reformele structurale la care s-a angajat România să fie puse în aplicare. Continuarea acestora reprezintă cheia succesului", a spus Tănăsescu.

Este vorba despre aplicarea legii unice a salarizării, a legii pensiilor în sistemul public, dar şi a actului normativ de responsabilitate fiscală. "În cadrul discuţiilor, a fost încurajată politica monetară care este adecvată, dar trebuie menţinută atenţia pe unele presiuni inflaţioniste", a precizat oficialul FMI. Acesta a adăugat, însă, că reformele structurale duse la îndeplinire ajută la uşurarea acestor presiuni. "Suntem de părere că, la finele anului, BNR se va încadra în ţinta de inflaţie propusă", a mai spus Tănăsescu.

Arierate şi cheltuieli

Autorităţile române au cerut o derogare consecutivă în privinţa arieratelor, una în vara anului trecut şi cealaltă la ultimele două evaluări din luna ianuarie. Acestea au fost acceptate, dar cu unele amendamente. "Acestea arată o tendinţă descrescătoare, ceea ce este foarte bine. Însă trebuie urmărite datoriile pe care le acumulează domeniul Sănătăţii, pentru că acolo este problema", a adăugat reprezentantul României la FMI.

Autorităţile române nu au transmis ultimele date cu privire la nivelul arieratelor, dar experţii FMI declarau, la finalul evaluării din luna ianuarie, că cel mai probabil ele nu au fost atinse. În plus, aceştia au atras atenţia asupra cheltuielilor bugetare.

„Deficitul bugetar de 7,3% din PIB a fost atins. Cu toate acestea, ţintele indicative ale cheltuielilor curente ale statului nu au fost îndeplinite în totalitate, ceea ce înseamnă că este nevoie de eforturi suplimentare pentru controlul acestora, astfel încât să se direcţioneze mai multe resurse pentru investiţii", a mai transmis Franks.

România nu este Grecia

Potrivit lui Tănăsescu, board-ul a mai discutat şi soliditatea sectorului financiar din România, în condiţiile în care pe plan european situaţia Greciei ridică probleme grave. "Stabilitatea băncilor din România este una solidă. În privinţa unor posibile influenţe din partea Greciei, directorii executivi sunt de părere că este puţin probabil ca România să sufere vreun efect de contagiune", a subliniat oficialul român.

Evaluările delegaţiei FMI, pentru virarea ratelor doi şi trei din împrumut, s-au încheiat la 27 ianuarie. Reprezentanţii Fondului declarau, la acea dată, că perspectivele economice ale României se îmbunătăţesc ca urmare a creşterii cererii externe şi nu au modificat estimările privind evoluţia PIB, făcute la sfârşitul lunii decembrie 2009.

„Ne aşteptăm ca, în 2009, contracţia economică să se reducă la 7%, iar PIB-ul să treacă pe plus în 2010, până la aproape 1,3%", declara şeful misiunii FMI la Bucureşti, Jeffrey Franks. Ulterior, INS a transmis datele preliminare pe 2009, ce indică o contracţie economică de 7,2% faţă de 2008.