VIDEO Parlamentul a eliminat pensiile speciale. Vosganian: „Cioloş şi Rareş Bogdan să ceară eliminarea pensiilor speciale şi la Bruxelles”

VIDEO Parlamentul a eliminat pensiile speciale. Vosganian: „Cioloş şi Rareş Bogdan să ceară eliminarea pensiilor speciale şi la Bruxelles”

FOTO INQUAM PHOTOS

Pensiile speciale pentru mai mute categorii profesionale vor fi eliminate. Decizia a fost luată marţi, 247 de aleşi fiind pentru acest demers, în timp ce 21 s-au abţinut.

UPDATE Deputaţii au votat pentru eliminarea pensiilor speciale. Aceasta a trecut cu 247 de voturi „pentru”.

UPDATE Varujan Vosganian a declarat că ALDE vrea retrimiterea la comisii a acestei legi, fiind cerute date despre procedurile din alte ţări în ceea ce priveşte pensiile speciale. „Să fie tăiate şi indemnziaţiile de vechime ale parlamentarilor europeni. Personal, până Dacian Cioloş şi Rareş Bogdan nu cer eliminarea pensiilor speciale la Bruxelles, eu nu vreau să joc în această comedie ieftin”,a subliniat Vosganian. De altfel, liderul de grup al ALDE a punctat faptul votul acestui proiect de lege are loc în pripă, fără o analiză atetă, fiind un demers „populist”.
 
UPDATE UDMR cere amânarea până se poate face un „raport corect textual”.
 
UPDATE Liderul deputaţilor PNL: Cea mai nesimţită pensie specială de azi 77.000 de lei, fost comandant în perioada comunistă. În 2017, aceasta era era 33.400 de lei. Azi a ajuns la 77.000. Îi rog, pe cei care nu vor să vadă adevărul, să se uite la cifre.  Rupeţi frăţia faţă de pensiile speciale şi întoarceţi-vă către români!
 
UPDATE Adrian Solomon, preşedintele Comisiei de muncă din Camera Deputaţilor: Eu nu am pus partidul în situaţie. Aşa e procedura parlamentară. Dvs aveţi capacitatea de a vota pentru sau împotriva unui amendament. Eu v-am adus în faţă toate tipurile de pensii şi indemnizaţii bazate pe necontributivitate. Vă cer să-l mai lăsaţi pe Rareş Bogdan să ceară eliminarea tuturor pensiilor speciale, pentru că nu se poate, după cum aţi spus. 
 
UPDATE Liderul de grup al PSD, Alfred Simonis, a cerut respingerea amendamentelor prin care erau eliminate şi beneficiile pentru sportivii (rentele viagere) de performanţă sau personalităţile din mediul academic. „PSD va vota împotriva pensiilor speciale, adică pentru eliminarea lor. Vreau să văd azi că aţi dorit, când aţi făcut iniţiativa, acest lucru. Încă nu ştim ce va face PNL”, a declarat Simonis.
 
UPDATE Premierul Ludovic Orban, depsre eliminarea pensiilor speciale: PNL militează pentru aplicarea principiului contributivităţii, cu excepţia pensiilor de serviciu pentru cadrele militare. Proiectul de lege e depus de parlamentari ai PNL. În funcţie de dezbaterile din Cameră, grupul din Cameră va lua decizia. 
 
Dl Solomon a introdus şi eliminarea unor categorii de venituri asimilate pensiilor speciale pe car enoi am vrea să le păstrăm, cum sunt pensiile speciale pentru sportivii care au avut sportivii, indemnziaţiile de merit pentur oamenii de cultură. Vedem cum evoluează dezbaterile. 

Proiectul USR prevede eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, diplomaţilor şi aviatorilor, dar menţinerea celor ale magistraţilor şi militarilor. Cu o condiţie însă: pensia specială a judecătorilor, procurorilor şi a celor din Armată să fie plafonată la cel mult salariul de bază brut din ultima lună de activitate.

 
În ceea ce priveşte iniţiativa PNL, aceasta propune eliminarea tuturor pensiilor speciale, cu excepţia celor ale militarilor. 
 
Este vorba despre eliminarea pensiilor speciale ale senatorilor, deputaţilor şi funcţionarilor publici parlamentari, ale judecătorilor şi procurorilor, ale personalului auxiliar al instanţelor şi parchetelor, ale poliţiştilor, diplomaţilor, aviatorilor şi ale judecătorilor Curţii Constituţionale.
 
Iniţiatorii celor două proiecte aduc o serie de argumente pentru eliminarea pensiilor speciale. Pe de o parte, spun ei, este inechitabil ca unii români să primească pensii mult mai mari decât alţii deşi contribuţia a fost similară. Apoi, cheltuielile cu pensiile speciale sunt exorbitante: aproximativ 7 miliarde de lei pe an.
 
În România sunt în jur de 185.000 de persoane care primesc pensii speciale. Dintre acestea, peste 9.000 sunt civili, aproximativ 76.000 sunt militari, iar restul de circa o sută de mii poliţişti şi angajaţi din alte structuri asimilate.
 
Potrivit datelor CNPP din luna ianuarie 2020, numărul beneficiarilor de pensii speciale este următorul:
 
  • 607 foşti angajaţi ai Curţii de Conturi
  • 1.793 foşti grefieri şi alţi foşti angajaţi ca personal auxiliar de specialitate al instanţelor şi parchetelor
  • 1.436 foşti piloţi ai Aviaţiei Civile
  • 792 foşti parlamentari şi funcţionari publici din parlament
  • 839 foşti diplomaţi
  • 3.929 foşti judecători şi procurori

Pensiile speciale au crescut ca Făt-Frumos 

De la ultimele modificări legislative privind pensiile speciale, operate în anul 2015 de guvernul PSD, unele pensii speciale au crescut ca Făt-Frumos, în timp ce pensiile de rând abia s-au ridicat puţin.
 
Spre comparaţie, s-au luat datele publicate de  Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) în luna octombrie 2016 şi cele publicate în luna octombrie 2019 (statisticile CNPP din anul 2015 nu conţin şi date privind speciale, având în vedere că acesta este anul în care s-au operat cele mai multe modificări legislative).
   

Pensiile foştilor magistraţi au crescut cu 8.303 lei în doar trei ani

Potrivit datelor comparate de „Adevărul”, de departe cele mai mari creşteri de venituri au fost operate în cazul magistraţilor, foştii procurori şi judecători beneficiind aproape de o dublare a veniturilor.
 
Astfel, dacă la finele lunii octombrie 2016, aceştia încasau o pensie medie lunară de 10.326 de lei (din care în medie 9.270 de lei erau plătiţi din buzunarele tuturor românilor care-şi plătesc taxele şi impozitele), în luna octombrie pensiile de serviciu ale foştilor judecători şi procurori au ajuns la 18.629 de lei (din care 17.319 lei provin de la bugetul de stat, adică sunt plătiţi de toţi românii).
 
Conform explicaţiilor CNPP prezentate „Adevărul” inadvertenţele dintre sumele plătite de stat şi pensia medie lunară a magistraţilor este dată de faptul că nu toţi foştii procurori sau judecători au avut contributivitate.
 
În baza contributivităţii, foştii magistraţi ar fi trebuit să încaseze, în octombrie 2016, o pensie medie lunară de 2.084 lei, iar în octombrie 2019 o pensie medie lunară de 3.169 lei. Doar că, în baza legilor speciale, aceştia au încasat în octombrie 2019 cu 8.303 lei mai mult decât acum trei ani. Procentual, vorbim de o creştere de 80,4% în numai trei ani.
 
Raportat la prima lună de pensii speciale, pentru care există statistici ale CNPP (ianuarie 2016), pensiile magistraţilor s-au dublat, de la 9.221 lei, la 18.629, creştere de 102%.
 

Pensiile de rând au crescut cu 440 lei, abia după majorarea de la 1 septembrie

Spre comparaţie, în luna octombrie 2016, pensiile de rând aveau o valoare medie lunară de 931 lei, care înainte de a fi majorate prin lege în acest an abia atingeau valoarea de 1.183 lei, o creştere de 27%.
 
Abia în urma recalculărilor pensiile de rând au ajuns la 1.371 lei, respectiv o creştere de 47,2%, oricum infimă având în vedere că este vorba de numai 440 lei.
 
Conform datelor publicate de Ministerul Muncii, România avea la sfîrşitul trimestrului al doilea al acestui an 5.159 de mii de pensionari. Pensia medie, cea mai mică din Europa, după Bulgaria, era de 1.189 de lei, din care pensia pentru limită de vârstă de 1.348 de lei, iar pensia medie pentru cei 296.000 de agricultori, de 488 de lei. De la 1 septembrie, pensiile din bugetul asigurărilor sociale de stat au fost mărite cu 15%. Impactul bugetar este estimat la 8,4 miliarde de lei în acest an, la 24,8 miliarde în 2020, pentru ca în 2021 să ajungă la 58,1 miliarde, iar în 2022 să atingă suma astronomică de 81,1 miliarde de lei.
 

Şi parlamentarii au luat mai mult

Dar, pensiile speciale ale foştilor magistraţi nu sunt singurele care au crescut spectaculos în ultimii trei ani. De o majorare importantă a veniturilor medii lunare au avut parte şi foştii parlamentari şi funcţionari parlamentari. 
 
Veniturile medii lunare ale foştilor parlamentaru au crescut de la 3.060 de lei în octombrie 2016, la 4.529 lei în octombrie 2019, deşi în baza propriilor contributivităţi ar fi trebuit să încaseze lunar în medie câte 1.343 lei (la nivelul lunii octombrie 2016), respectiv 2.586 lei (la nivelul lunii octombrie 2019).
 
Majorarea de la 3.060 de lei în octombrie 2016, la 4.529 lei în octombrie 2019, reprezintă 1.469 lei, adică 48% mai mult decât în urmă cu trei ani.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: