De unde mai scoate statul bani în acest an pentru bugetul afectat de creşterea pensiilor şi a salariilor

Programul de Convergenţă 2018 – 2021, publicat vineri seară pe site-ul MFP, prevede luarea unei serii de măsuri menite a reface cât de cât bugetul statului, puternic afectat de cheltuielile generate de creşterea pensiilor şi a salariilor.

Potrivit acestuia, Executivul estimează că va încasa în plus circa 11 miliarde de lei din creşterea accizelor la produsele energetice în două tranşe începând cu 15 septembrie şi respectiv 1 octombrie 2017 (impact de +2,7 mld lei), creşterea dividendelor repartizate de companiile naţionale de la 50% la 90%, aprobată de Guvern prin Memorandum în data de 30 ianuarie 2017,  măsură care se aplică şi pentru anul 2018 (impact de +1 mld lei); majorarea bazei de impozitare în cazul vărsămintelor de la persoane juridice datorate pentru persoane cu handicap neîncadrate începând de la 1 septembrie 2017 (impact de +0,7 mld lei).

Circa 1,3 miliarde de lei vor proveni, în 2018, din vânzarea licenţelor 5G, alte 140 de milioane de lei fiind rezultatul majorării nivelului accizei la ţigarete începând cu data de 1 aprilie 2018 de la 439,94 lei/1.000 de ţigarete la 448,74  lei/1.000 de ţigarete.

Pe de altă parte, implementarea Directivei 2016/1164/UE a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne (ATAD), care vizează, printer altele, ”Limitarea deductibilităţii dobânzii”, începând cu 1 ianuarie 2018, ca urmare a aprobării O.U.G. nr. 79/2017, va avea un impact de aproximativ 200 milioane lei.

Nu în ultimul rând, introducerea sistemul de plată defalcată a TVA-ului de la 1 ianuarie 2018, aplicat obligatoriu doar pentru firmele publice şi private aflate în insolvenţă sau care înregistrează obligaţii fiscale restante reprezentând TVA, în timp ce celelalte companii pot alege să aplice sistemul opţional va avea un impact de 2,9 mld lei.

Alte măsuri privesc reducerea evaziuni fiscale şi creşterea colectării veniturilor bugetare, care vor aduce 2 mld lei în plus în acest an.

Aceste măsuri sunt:

o Introducerea până la sfârşitul anului 2018 a unor echipamente de scanare funcţionale în toate punctele de trecere a frontierei pentru detectarea mărfurilor de contrabandă şi fiscalizarea mărfurilor în vămi.

o Realizarea la nivelul tuturor structurilor din DGAF a unor evaluări suplimentare care să vizeze posibilele practici utilizate cu scopul de a îngreuna activităţile de recuperare a sumelor datorate.

o Elaborarea procedurii de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic naţional de supraveghere. Desfăşurarea de controale inopinate în zone şi domenii cu risc ridicat de neconformare, în scopul stimulării emiterii bonurilor fiscale de către contribuabili.

o Eficientizarea monitorizării şi controlului antifraudă în domeniul comerţului electronic prin dezvoltarea unui cadru legal şi procedural, crearea unei structuri cu personal specializat în cadrul DGAF şi dezvoltarea unor instrumente specifice necesare monitorizării.

o Monitorizarea în colaborare cu organele vamale a importurilor mărfurilor cu risc fiscal ridicat, activitate destinata în principal identificării schemelor de punere în liberă circulaţie a mărfurilor în România cu nerespectarea obligaţiilor fiscale aferente.

o Îmbunătăţirea analizei de risc şi a selectării contribuabililor pentru inspecţie fiscală prin diversificarea criteriilor de risc folosite în vederea identificării unui grup ţintă de contribuabili, respectiv o ramură economică, un sector de activitate sau de servicii în cadrul căruia au fost identificate diminuări de obligaţii fiscale.

o Îmbunătăţirea executării silite la debitorii semnificativi ai bugetului general consolidat, prin investigarea societăţilor afiliate acestora, deconturile de TVA, tranzacţii bancare in trezorerie, în corelaţie cu patrimoniul persoanelor fizice care pot avea calitatea de persoană asupra căreia poate fi atrasă răspunderea solidara sau patrimoniala.