Cum se fac afaceri în România şi de ce merg mai rău decât înainte de criza din 2009

Cum se fac afaceri în România şi de ce merg mai rău decât înainte de criza din 2009

Microîntreprinderile reprezintă categoria de companii care înregistrează cele mai multe restanţe la plată, însumând 43% din total, în timp ce companile mari şi cele mici au fiecare un procent de 20% din total, potrivit studiului anual KeysFin „Condiţiile de business din România“.

Plăţile restante ale companiilor nefinanciare au crescut cu 7% faţă de 2009, însă au scăzut cu aproape 30% faţă de vârful atins în 2014, ajungând la 86 miliarde de lei în 2018.  55% dintre acestea reprezintă plăţi restante către furnizori. 
 
Deşi economia românească a avut o evoluţie ascendentă în ultimii ani, peste jumătate din companiile locale înregistrând profit în 2018, respectiv 54%, o parte din problemele din mediul de business s-au acutizat, aşa cum e cazul plăţilor restante sau a lipsei de personal.
 
În România există aproximativ 619,2 mii de microîntreprinderi nefinanciare (cifră de afaceri sub 2 milioane de euro), iar cele mai multe din acestea activează în domeniile comerţ, activităţi profesionale şi construcţii. 
 
FACTURILE SE PLĂTESC GREU 
 
Perioada medie de încasare a creanţelor (DSO) şi Perioada medie de plată a datoriilor (DPO) s-au situat la 91, respectiv 160 zile în 2018, înregistrându-se o scădere faţă de 2009, când erau de 97 zile, respectiv 178 zile.
În ceea ce priveşte sectoarele din economie, cele mai mari termene de plată le au construcţiile, pe când cele mai mici se găsesc la comerţ, HORECA şi sănătate. Astfel, perioadele medii de încasare, respectiv de plată, din domeniul construcţiilor au fost de 178 zile (DSO) şi 370 zile (DPO). În agricultură, plăţile se fac în medie la 268 zile, în timp ce creanţele se colectează în aproximativ 158 zile. De cealaltă parte, în comerţ plăţile se fac la 108 zile, iar creanţele se colectează în 60 zile. 
 
AFACERI PE CREDIT
 
Creditele acordate companiilor româneşti au crescut cu 39% faţă de 2009, la 213 miliarde de lei în decembrie 2018, potrivit datelor BNR. Iar, în primele 9 luni din 2019, creditele acordate companiilor locale au crescut cu 7% faţă de decembrie 2018, la peste 227 miliarde de lei în septembrie 2019. 
 
Cel mai important avans procentual a fost înregistrat de agricultură, plus 15%, la aproape 18 miliarde de lei, în perioada ianuarie-septembrie 2019.
 
La nivel de 2018, cele mai multe credite au fost acordate companiilor din domeniul serviciilor, cu 42% din total, acesta fiind urmat de industrie, 27% din total, şi construcţii, 10% din total.
 
În ceea ce priveşte datoriile comerciale, acesteau crescut cu 41% faţă de 2009, ajungând la 284,6 miliarde de lei în 2018. Datoriile comerciale au reprezentat 28,7% din totalul datoriilor înregistrate de companiile româneşti în 2018.
 
CRIZA DE PERSONAL
 
În ultimii 10 ani, România a rămas fără aproximativ 300 mii angajaţi din mediul privat. Dacă în 2009 existau 4,2 milioane de angajaţi, în 2018 această cifră a scăzut la 3,9 milioane. 
 
 „Lipsa angajaţilor este o realitate de zi cu zi a mediului privat din România. Dacă, în cazul companiilor mari şi medii, această lipsă nu este una cauzată de o alegere proprie, în cazul microîntreprinderilor, angajaţii sunt supliniţi de antreprenori. Bineînţeles, un regim fiscal care să ofere unele beneficii companiilor aflate la început de drum în ceea ce priveşte taxele aferente angajaţilor, ar încuraja microîntreprinderile să investească şi în capital uman şi să se dezvolte într-un ritm mai alert.” a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.
 
Cei mai mulţi români care lucrează pentru companii locale sunt angajaţi în industria prelucrătoare, însumând aproximativ 1 milion – 27,7% din total. Urmează comerţul (cel mai mare sector economic după cifra de afaceri şi numărul de companii) cu 822,6 mii de angajaţi, cu 21,1%, transportul şi depozitarea cu 355 mii de angajaţi (9,1% din total), construcţiile cu 319 mii de angajaţi (8,2% din total ) şi serviciile administrative şi suport cu 275 mii de angajaţi (7,1% din total). 
 
Însumat, în primele 5 sectoare după forţa de muncă au fost 2,8 milioane de angajaţi, care reprezintă 73,2% din totalul de angajaţi din mediul privat din România. 
 
 
KeysFin realizează anual studiul “Condiţiile de business din România“ în baza unei analize riguroase a informaţiilor furnizate de instituţiile publice locale, cât şi interpretând alte informaţii cheie precum calificativele internationale primite de ţara noastră sau investiţiile strategice realizate pentru anul în curs.
 
Mai mult, studiul de faţă a devenit o resursă importantă de cifre şi statistici despre economia locală pentru sute de companii prezente în România sau care intenţionează să investească în ţara noastră, întrucât oferă o perspectivă de ansamblu, identificând principalele oportunităţi, riscuri şi tendinţe din piaţă.
 
Un alt instrument important oferit de KeysFin companiilor din România este reprezentat de rapoartele de credit şi monitorizare. Astfel, firmele pot afla în timp real informaţii complete despre orice companie locală, pentru a înlătura riscurile comerciale, precum riscul de neîncasare creanţe, de involvenţă sau de faliment.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: