Cum poate deveni statul acţionar la firmele aflate în insolvenţă, chiar dacă acestea sunt private
0Un draft al modificărilor aduse Legii insolvenţei prevede că datoriile unei firme către un creditor pot fi transformate în acţiuni, dar numai în situaţia în care firma aflată în insolvenţă are un plan de reorganizare şi îşi poate continua activitatea. În plus, o firmă nu poate fi în insolvenţă mai mult de 5 ani, fiind trecută direct în faliment ulterior acestei perioade.
Ministerul Finanţelor şi Comisia de Prognoză au adus o serie de modificări Legii insolvenţei (L 85/2014), astfel încât statul să poată recupera din „această zonă gri” – după cum s-a exprimat Eugen Teodorovici – circa 63 de miliarde de lei.
Una dintre cele mai importante modificări, potrivit draftului proiectului de lege obţinut de Hotnews, este conversia datoriei firmei către creditori în acţiuni, pe care statul şi le poate însuşi prin intermediul Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), dacă nu deţine deja acţiuni la societatea aflată în insolvenţă.
14. După alineatul (5) al articolului 133 se introduc cinci noi alineate, alineatele (5.1), (5.2), (5.3), (5.4) şi (5.5), cu următorul cuprins:
“(5.1) Administratorul judiciar, poate prevedea in cuprinsul planului de reorganizare, posibilitatea reducerii creanţelor bugetare negarantate până la maxim 50% din valoare, situaţie in care acesta va fundamenta în cuprinsul planului stabilirea procentului de reducere a acestor creanţe, pe baza următoarelor criterii:
a) să rezulte faptul că aceasta măsură reprezintă modalitatea optimă de recuperare a creanţei bugetare negarantate, faţă de situaţia intrării debitorului in faliment;
b) să rezulte faptul că debitoarea deţine un fond de comerţ care sa ii permită continuarea activităţii;
c) să rezulte faptul că aceasta este singura măsură care poate conduce la viabilizarea societăţii debitoare;
d) să rezulte un nivel de cel puţin 50% al obligaţiilor fiscale curente datorate pe perioada executării planului de reorganizare, faţă de nivelul mediu anual al acestora înaintea intrării în insolvenţă;
e) societatea debitoare trebuie să desfăşoare o activitate de interes public;
f) societatea debitoare trebuie să desfăşoare o activitate strategică într-o anumită ramura economică.
(5.2) În cazul în care administratorul judiciar propune în planul de reorganizare măsura reducerii creanţelor bugetare negarantate, creditorul bugetar aprobă un astfel de plan în situaţia în care sunt îndeplinite cel puţin 3 criterii, dintre care, în mod obligatoriu, sunt îndeplinite cumulativ cele menţionate la lit. a) şi b). Creditorul bugetar poate apela la serviciile unui evaluator independent pentru realizarea unui raport de evaluare asupra criteriilor apreciate de administratorul judiciar ca fiind adecvate situaţiei debitorului, pe baza căruia să-şi exercite votul asupra planului de reorganizare.
(5.3) Data stingerii creanţelor bugetare este data realizării conversiei.
(5.4) Instituţia publică ce exercită calitatea de acţionar în numele statului la data efectuării conversiei exercită drepturile şi obligaţiile statului român în calitate de acţionar pentru acţiunile emise în favoarea statului de operatorii economici şi înregistrează în evidenţele contabile aceste acţiuni.
(5.5) În cazul în care statul nu deţine acţiuni la respectivul operator economic, pentru acţiunile emise urmare conversiei, drepturile şi obligaţiile statului roman precum şi înregistrarea în evidenţele contabile a respectivelor acţiuni se realizează de Autoritatea de Administrare a Activelor Statului.”
Pe de altă parte, potrivit analizei efectuate de G4media şi supervizor.ro, Ministerul Finanţelor vrea să stabilească un termen de maxim 30 de zile în care să fie judecate cererile de trecere la faliment pentru firmele aflate în insolvenţă.
Alte măsuri propuse de Ministerul Finanţelor:
- Administratorul judiciar va avea dreptul (sau chiar obligaţia) de a urmări operaţiunile derulate de debitoare. Până acum, administratorul special nu era supravegheat de administratorul judiciar.
- O modificare neclară se referă la cazul în care debitoarea se cere în insolvenţă, iar “cuantumul creanţelor bugetare ar trebui să fie mai mic de 50% din totalul creanţelor debitoarei“. Se înţelege că nu te poţi cere în insolvenţă dacă ai doar datorii la stat!
- Instanţa nu va mai putea desemna în funcţia de administratorul judiciar provizoriu un practician propus de debitoare. Este o super-modificare ce vine în sprijinul creditorilor, dar care probabil nu va fi agreată de UNPIR. Administratorul judiciar provizoriu întocmeşte raportul privind cauzele insolvenţei şi identifică persoanele vinovate de intrarea firmei în incapacitate de plată. Fiind propus de debitoare (la ora actuală), acesta nu acuză decât foarte rar administratorii societăţii.
- Creditorul care are şi şi calitatea de administrator special nu va putea vota cu privire la deciziile referitoare la activitatea curentă a debitorului. O măsură aparent benefică, dar care va putea fi fentată uşor, fie prin cesionarea creanţei, fie prin numirea unui interpus ca administrator special.
- Apar restricţii la desemnarea Comitetului Creditorilor, în sensul că nu vor mai putea fi aleşi creditori aflaţi în relaţii de afiliere cu debitorul insolvent. Ideea este bună – se elimină posibilitatea ca debitoarea să controleze Comitetul Creditorilor (cum se întâmplă acum la multe insolvenţe).
- În raportul LUNAR, administratorul judiciar va menţiona “conduita debitorului în raport cu organul fiscal central sau local, cu indicarea aspectelor relevante ce rezultă din respectarea obligaţiilor fiscale, inclusiv cele referitoare la autorizări sau autorizaţii necesare desfăşurării activităţii, a eventualelor acte de control încheiate de organe de control”. La ora actuală, rapoartele LUNARE se întocmesc trimestrial sau chiar mai rar, înaintea fiecărui termen de judecată, şi în foarte multe cazuri nu spun mai nimic despre activitatea debitoarei.
- Pentru creanţele născute după deschiderea procedurii de insolvenţă, legiuitorul vrea să stabilească termene pentru soluţionarea cererilor de plată şi sancţiuni pentru administratorii judiciari care nu le respectă. Acum nu există aşa ceva, iar administratorii judiciari soluţionează cererile de plată când vor ei.
- După deschiderea procedurii de insolvenţă, inspecţia fiscală va fi efectuată “pe baza analizei de risc”. La ora actuală, inspecţia fiscală trebuie efectuată la toate firmele care intră în insolvenţă şi apar perioade în care numărul de insolvenţe depăşeşte capacitatea de control a Fiscului.
- Se urmăreşte înscrierea la masa credală CU DREPT DE VOT a creanţelor fiscale contestate. La ora actuală, acestea sunt înscrise fără drept de vot sau nu sunt înscrise deloc în tabelul creditorilor până la soluţionarea litigiului juridic.
- Planul de reorganizare ar putea să propună plata a numai 50% din creanţele bugetare negarantate, cu îndeplinirea mai multor condiţii. Acum, planurile de reorganizare prevăd plata integrală a acestor datorii, ceea ce nu se întâmplă în realitate şi determină intrarea debitoarelor în faliment. În motivarea măsurii se spune că, la ora actuală, Fiscul recuperează 4% din creanţele bugetare negarantate!
- Cererile de trecere la faliment (de la insolvenţă) vor fi judecate în termen de maxim 30 zile. La ora actuală, acestea se judecă după multe luni de la depunere, după cum vrea judecătorul sindic.
Modificări propuse de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză:
- Dacă debitoarea înregistrează datorii la stat în perioada de reorganizare judiciară, administratorul judiciar este obligat să notifice ANAF, iar instituţia îi blochează conturile în 48 de ore, iar după 10 zile se trece la faliment dacă nu sunt achitate datoriile respective. Partea “frumoasă” a acestei modificări este că administratorul judiciar este pasibil de amenzi de la 50.000 lei la 100.000 lei dacă nu anunţă ANAF despre datorii în 24 de ore de la împlinirea unui termen care nu este foarte clar definit.
- În cazul falimentului, primele creanţe care trebuie plătite vor fi cele bugetare… numai că aici s-ar putea să existe o problemă de constituţionalitate, după cum precizează chiar juriştii de la Ministerul de Finanţe. Demn de semnalat este faptul că Fiscul “s-a pus pe primul loc”, chiar şi înaintea salariaţilor… sau înaintea “depozitelor eligibile în sensul prevederilor cuprinse în legislaţia privind schemele de garantare a depozitelor” în cazul falimentului unei instituţii de credit!
- Debitorii faţă de care este deschisă procedura de insolvenţă de mai mult de 5 ani şi înregistrează creanţe bugetare vor trece automat la faliment.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
