Consumul din import este din nou motorul economiei. INFOGRAFIE: Contribuţiile pe domenii la creşterea PIB

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Producţia autohtonă n-a mai ţinut pasul cu cererea internă, umflată prin măsuri fiscale şi salariale, astfel că dinamica economiei bazate pe consum din ultimii ani s-a transformat - în primul trimestru din acest an - într-un motor bazat pe importuri pentru consum.

În primul trimestru din acest an, comerţul şi-a dublat contribuţia la creşterea economică, pe fondul unei creşteri fără precedent a cererii interne, dar industria şi-a redus aproape la zero această contribuţie.

Rezultatul: consumul populaţiei a fost alimentat mai mult din importuri, şi asta a tras în sus statisticile privind creşterea Produsului Intern Brut (PIB) al României, care a atins recordul european de 4,3%.

Evoluţia detaliată pe domenii de activitate a PIB în primele trei luni din acest an, comunicată ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS), arată că sectorul de comerţ a crescut cu 13,1%, consumul final al gospodăriilor populaţiei - cu 9,2%, iar importurile - cu 8% faţă de aceeaşi perioadă din 2015.

În acelaşi timp, contribuţiile comerţului şi consumului la creşterea PIB s-au dublat - de la 1% la 2,1% în cazul comerţului şi de la 3,2% la 6,6% în cazul consumului.

Ce s-a întâmplat pe partea de producţie, care ar trebui să susţină aceste creşteri?

Agricultura a scăzut şi ca volum, cu 1,1%, dar şi ca pondere în PIB (de la 1,9% la 1,6%), şi ca aport la creşterea economică, de la 0,2% la 0%.

Iar industria, care şi-a păstrat ponderea de 21,1% în PIB, şi-a redus contribuţia la creştere de la 0,9% la 0,1%.

Efectul natural al acestui decalaj dintre creşterea consumului (a cererii interne) şi scăderile din sectoarele productive se vede tot în cifrele INS: importurile de bunuri şi servicii au urcat cu 8%, contribuind cu 4 puncte procentuale la creşterea PIB.

Practic, din ceea ce fusese, în anii trecuţi, creşterea economică bazată pe consum, acum am ajuns la creşterea bazată pe consumul din import.

Anii de „boom“ - asemănări şi deosebiri

Potrivit INS, valoarea PIB pentru primul trimestru din 2016 a fost de 185,74 miliarde de lei, echivalent cu circa 41,5 miliarde de euro.

Pentru comparaţie, în aceeaşi perioadă din anul de „boom“ 2008, valoarea PIB fusese de 23,5 miliarde de euro, dar motorul de atunci al creşterii economice era creditarea.

Şi în 2008, ca şi în 2016, consumul şi importurile dominau topul contribuţiilor la creşterea PIB, îngrijorându-i pe analiştii economici, dar creşterea mai era susţinută şi de construcţii şi de industrie.

Acum am mai rămas doar cu consumul bazat pe import, construcţiile având un aport relativ redus atât la formarea PIB (3,7%), cât şi la creşterea PIB (0,1%) şi industria - după cum s-a văzut - intrând aproape în declin.

Vestea bună este, însă, că investiţiile în economie şi-au reluat creşterea, după o lungă perioadă de scăderi.

Potrivit INS, investiţiile nete realizate în economia românească au crescut, în primul trimestru din acest an, cu 7,5%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015, până la 12,9 miliarde de lei, adică aproape 2,9 miliarde de euro.

Isărescu: Economia creşte peste potenţial

„Sincer, înţeleg că publicul larg nu este familiarizat cu concepte precum «supraîncălzirea economiei» sau «deviaţia pozitivă a PIB», dar cred că o creştere anuală a vânzărilor de retail de 20% şi un plus de 10% la salarii sunt mai mult decât elocvente“, a afirmat recent guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

El a punctat, din nou, faptul că dincolo de „furtuna perfectă“ indicată de şocurile deflaţioniste (preţurile scăzute pentru energie, alimente şi metale, reducerile succesive de TVA), se ivesc presiunile inflaţioniste pe partea de cerere, având în vedere că economia este pe punctul de a creşte peste potenţial, presiunea pe costul orar cu forţa de muncă este tot mai mare, iar politica fiscală ia o puternică turnură expansionistă.

Creşterea economică anunţată de INS a depăşit estimările analiştilor. Un sondaj Bloomberg anticipa un avans al economiei româneşti cu 3,9% în primul trimestru, aceasta fiind media estimărilor economiştilor consultaţi de agenţia internaţională de ştiri.

Pentru întregul an 2016, Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Guvernul României estimează un avans economic de 4,2%, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare mizează pe o creştere de 4%.


România este iar „Tigrul Europei“

România a înregistrat în primul trimestru cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de 1,6% faţă de trimestrul anterior şi de 4,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate marţi de biroul european de statistică Eurostat.

La nivelul zonei euro, economia a avansat cu 0,6%, iar la nivelul Uniunii Europene cu 0,5%, faţă de ultimul trimestru din 2015.

Pe lângă România, creşteri economice ridicate, faţă de trimestrul anterior, au mai fost consemnate în Cipru (0,9%), Spania, Lituania, Austria şi Slovacia (0,8%) şi Bulgaria şi Germania (0,7%).

În schimb, economia Ungariei s-a contractat cu 0,8% comparativ cu trimestrul patru al anului trecut, a Greciei cu 0,5%, iar cea a Poloniei cu 0,1%. Economia Estoniei a stagnat.

image
Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite