Consiliul Fiscal: Cheltuielile bugetare, exagerate în raport cu veniturile prognozate pentru 2016

Consiliul Fiscal: Cheltuielile bugetare, exagerate în raport cu veniturile prognozate pentru 2016

Bugetul aferent anului 2016 încorporează impactul modificărilor Codului Fiscal FOTO: Mediafax

Proiectul de buget pentru 2016 consemnează o abatere deliberată şi de amploare de la regulile fiscale şi poate conduce la derapaje pe deficit a căror corectare va genera probabil costuri economice şi sociale mai mari decât beneficiile pe termen scurt ale relaxării fiscale, avertizează Consiliului Fiscal.

Ştiri pe aceeaşi temă

"Proiectul de buget pe anul 2016 consemnează o abatere deliberată şi de amploare de la toate regulile fiscale instituite atât de legislaţia naţională, cât şi de tratatele europene semnate de România şi induce o vulnerabilizare de proporţii a poziţiei finanţelor publice complicând substanţial gestionarea acestora în eventualitatea manifestării unor şocuri adverse", se arată într-un comunicat al Consiliului Fiscal.
 
Consiliul Fiscal nu susţine câtuşi de puţin o astfel de abordare a politicii fiscal - bugetare, măsurile adoptate având un impact permanent asupra deficitului bugetar, generând un derapaj a cărui corectare ulterioară prin măsuri de consolidare fiscală, aşa cum arată teoria economică, estimările empirice de la nivel internaţional şi însăşi experienţa României din ultimii 10 ani, "este probabil să genereze costuri economice şi sociale care să depăşească efectele pozitive pe termen scurt ale relaxării fiscale", conform sursei citate de Mediafax.
 
"Din punctul de vedere al Consiliului Fiscal, construcţia bugetară aferentă anului 2016 (dar şi proiecţia acesteia pe termen mediu) reprezintă un exemplu de manual pentru tot ceea ce Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare nr 69/2010 (LRFB)e ra menită să prevină - legiferare concomitentă a unor reduceri de taxe şi a unor majorări de cheltuieli, ambele cu impact bugetar permanent, de natură să creeze premisele unei abateri de durată şi foarte dificil de corectat de la echilibrul bugetar, obiectiv faţă de care România s-a angajat atât prin legislaţia naţională în domeniu (LRFB), cât şi prin semnarea unor tratate europene", afirmă instituţia.
 
Evaluările Consiliului fiscal indică o probabilitate ridicată de apariţie a unui gap negativ de venituri la nivelul anului 2016 (de 0,3% din PIB), având drept sursă o probabilă supraevaluare a veniturilor din TVA.
 
La nivelul anului 2017, lipsa de corelaţie între dimensiunea cofinanţării necesare şi volumul intrărilor preconizate de fonduri europene, la care se adaugă cea între dinamica cheltuielilor de asistenţă socială şi cea a punctului de pensie implică, în plus, o subestimare probabilă a cheltuielilor cu circa 0,5% din PIB.
 
În aceste condiţii, riscul de depăşire a nivelului de referinţă de 3% din PIB şi de reintrare în procedură de deficit excesiv apare drept semnificativ în 2016 şi cu atât mai mult în 2017, construcţia bugetară curentă furnizând doar minime marje de siguranţă în acest sens, cel mai probabil localizate tot la nivelul cheltuielilor de natura investiţiilor.
Deficite de 3,3% din PIB, respectiv 3,7% din PIB în primii doi ani acoperiţi de Strategia Fiscal-Bugetară 2016-2018 apar drept probabile într-un scenariu de politici nemodificate.
 
"Derapajul bugetar care se prefigurează în anii următori este generat de un mix de reduceri agresive de taxe, în special pe consum, combinate cu creşteri ample de cheltuieli bugetare, în special a celor de natură salarială. Estimările curente de venituri indică faptul că România va avea, începând cu anul 2016, de departe cele mai mici venituri bugetare din UE, ceea ce va complica foarte mult construcţia bugetară pe termen mediu", notează Consiliului Fiscal.
 
Simptomatică în sensul sacrificării obiectivelor pe termen lung în vederea eliberării unui spaţiu fiscal pe termen scurt este decizia diminuării la doar 0,1 puncte procentuale a transferurilor suplimentare de contribuţii către pilonul II de pensii (la 5,1%), în condiţiile în care anul 2016 ar fi trebuit, conform legii, să marcheze atingerea nivelului ţintă de 6%, asigurându-se şi recuperarea pauzei din 2009 a majorării acestor transferuri; dacă decizia amânării din 2009 era luată în condiţiile unei contracţii economice masive, cea de acum survine într-o conjunctură economică favorabilă.
 
În aceste condiţii, Guvernul trebuie să accelereze măsurile de reformă structurală cu impact asupra ratei de colectare a veniturilor bugetare şi asupra eficienţei cheltuirii banilor publici, recomandă Consiliul Fiscal.
 
În acest sens, recuperarea întârzierilor mari şi urgentarea implementării programului cu Banca Mondială semnat în 2013 de către România cu privire la modernizarea sistemului de administrare a veniturilor bugetare trebuie să fie o prioritate imediată, consideră Consiliul Fiscal.
 
În cadrul acestui proiect, infrastructura IT şi informatizarea procesului de colectare a taxelor ar uşura foarte mult efortul birocratic de plată a taxelor şi ar creşte conformarea voluntară. De asemenea, operaţionalizarea rapidă a procesului de prioritizare a investiţiilor publice şi o reformă reală a administraţiei publice, menită să aşeze pe bază de management al performanţei funcţionarea statului pe diverse paliere, ar putea genera câştiguri însemnate de eficienţa la nivelul cheltuielilor bugetare, se arată în concluziile instituţiei.
 
Bugetul aferent anului 2016 încorporează impactul modificărilor Codului Fiscal, precum şi majorările salariale din sectorul public legiferate în a doua parte a anului 2015, acestea împreună determinând o majorare a deficitului în proiectul de buget la 2,8% şi 2,95% din PIB, în bază cash, respectiv în conformitate cu metodologia europeană (ESA 2010) (de la un nivel preliminat la nivelul anului 2015 de 1,2% din PIB atât în bază cash cât şi în conformitate cu metodologia europeană).
 
În opiniile elaborate pe parcursul anului curent, Consiliul Fiscal a avertizat în repetate rânduri cu privire la riscul unui derapaj fiscal de proporţii în condiţiile implementării propunerilor de modificare a Codului Fiscal. Dacă varianta finală a Codului fiscal aprobată de Parlament a diminuat presiunea pe termen scurt (lăsând-o nemodificată însă pe termen mediu), amânând unele dintre măsurile propuse pentru anul 2017 (reducerea impozitului pe dividende a fost însă readusă în 2016 (prin Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului), legiferarea de majorări salariale substanţiale în sectorul public în ultimele luni a readus dimensiunea derapajului preconizat pentru 2016 la nivelul iniţial, potrivit raportului Consiliului Fiscal.
 
Consiliul Fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare, şi compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.
 
Consiliul Fiscal evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările