Consiliul Fiscal avizează negativ modificările la Codul fiscal: Pierdere de 5,2 miliarde de lei, nu putem certifica încadrarea în ţinta de deficit

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal FOTO Mediafax

Consiliul Fiscal susţine că pachetul de măsuri propus de Guvern ce modifică Codul Fiscal în sensul mutării contribuţiilor la angajat şi al reducerii impozitului pe venit aduce riscuri, la nivel de impact, neobişnuit de mari şi ar genera în 2018 o pierdere de venituri la nivelul bugetului consolidat de 5,2 miliarde lei.

În acest sens, Consiliul Fiscal este de părere că nu poate certifica, în lipsa unei construcţii bugetare complete nedepăşirea nivelului de 3% din PIB al deficitului bugetului general consolidat în 2018.

„Având în vedere riscurile identificate, ce apar înclinate în direcţia unor pierderi de venituri mai mari decât cele evaluate, Consiliul fiscal avizează negativ propunerea de modificarea a Codului fiscal, neputând certifica, în lipsa unei construcţii bugetare complete, faptul că ţintele bugetare anuale şi pe termen mediu asumate prin Strategia Fiscal-Bugetară 2017-2019 nu vor fi depăşite, în condiţiile în care acestea din urmă sunt oricum incompatibile cu regulile fiscale interne şi cu tratatele europene”, arată Consiliul într-o analiză de impact a măsurilor.

Potrivit instituţiei, analizat în izolare, impactul pachetului de modificări fiscale implică o pierdere de circa 5,2 miliarde de lei, în timp ce o evaluare a măsurilor de compensare identificate în Nota de fundamentare nu indică acoperirea în întregime a acesteia. Cu toate acestea, o asemenea abordare nu este potrivită, mai consideră Consiliul – impactul identificat este condiţionat de ipotezele cu privire la creşterea salariilor brute care au drept sursă de provenienţă inclusiv creşterea masivă a remunerării salariaţilor din sectorul public în baza legii salarizării unitare, cu consecinţe majore asupra dimensiunii cheltuielilor bugetare.

Consiliul nu crede că angajatorii vor majora brutul

În opinia Consiliului fiscal, riscurile aferente evaluării de impact a măsurilor sunt neobişnuit de mari – ipoteza de lucru este că angajatorii din sectorul privat vor majora salariile cu cel puţin 20% peste nivelul care ar fi prevalat în lipsa promovării pachetului legislativ şi care ar fi consemnat oricum o creştere semnificativă a salariului brut relativ la anul curent.

„Este lesne de imaginat o situaţie în care, în lipsa unei obligaţii explicite în acest sens, angajatorul alege să nu majoreze salariul brut al angajatului într-un cuantum suficient pentru a evita un impact la nivelul salariului net avut în vedere pentru anul viitor înainte de promovarea actului normativ în chestiune – el poate de exemplu alege să majoreze salariul brut în 2018 cu doar 19,9%, asigurând astfel neutralitatea măsurilor propuse la nivelul salariului net în raport cu anul 2017, fără însă a mai opera creşterile salariale pe care le-ar fi implicat scenariul de bază, ori, chiar dacă improbabil, poate majora salariul brut într-un cuantum insuficient pentru a evita o reducere a salariului net”, susţine Consiliul.

Totuşi, potrivit lui, ultima evoluţie apare drept improbabilă în condiţiile unei pieţe a muncii tensionate, însă nu este în nici un caz imposibilă, mai ales în condiţiile în care gradul de tensionare a pieţei muncii este diferit atât la nivel de ramuri, cât şi în profil teritorial. În esenţă, o creştere a salariului brut inferioară cu un punct procentual celei presupuse de ipoteza calculului de impact al MFP ar genera o pierdere de venituri mai mare cu circa 0,1% din PIB decât cea estimată.

Mai mult, Consiliul arată că reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10% concomitent cu mutarea contribuţiilor sociale în sarcina angajatului (cu un rest de 2,25% la angajator sub forma contribuţiei asiguratorii pentru muncă) şi reducerea nivelului agregat al acestora cu 2 pp nu contribuie decât de o manieră absolut marginală la reducerea poverii fiscale asupra muncii salariate, cel puţin la nivelul salariului mediu (neafectat de majorările de deduceri fiscale), în condiţiile în care salariul brut ar creşte cu 19,9% astfel încât salariul net să rămână nemodificat faţă de scenariul de bază (ori faţă de nivelul iniţial); modificarea survine însă în ceea ce priveşte compoziţia veniturilor din impozitarea muncii, crescând puternic ponderea celor din contribuţii sociale în defavoarea celor din impozitul pe venit.

În plus, reducerea masivă a veniturilor din impozitul pe venit va vulnerabiliza foarte mult poziţia financiară a autorităţilor locale, foarte multe dintre acestea având un grad mare de dependenţă de sumele defalcate din impozitul pe venit.

Nu în ultimul rând, schimbarea majoră de filozofie fiscală prin mutarea contribuţiilor sociale aproape exclusiv în sarcina angajatului, caz unic cel puţin la nivelul statelor membre UE, nu este însoţită de o justificare care să facă acest demers unul credibil şi acceptabil pentru partenerii sociali.