CNIPMMR: Românii vor începe să fie executaţi silit odată cu introducerea impozitului pe gospodărie
0
Introducerea impozitului pe gospodărie şi eliminarea reţinerii impozitului la sursă vor avea ca efect numeroase executări fiscale silite ale contribuabililor, care vor cheltui fără a economisi sumele aferente impozitului şi care vor fi în imposibilitatea plăţii acestuia, consideră Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Consiliul susţine că, deşi reglementarea impozitului este de maxim interes pentru contribuabili, pentru noul concept de administrare prin globalizare a impozitului pe venit pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice nu este publicat decât un comunicat în care se anunţă că „Încă de la începutul anului Guvernul lucrează la realizarea Codului Economic, care include Codul Fiscal, aşa cum este prevăzut în Programul de Guvernare, iar impozitul pe venit este un capitol din Codul Fiscal. În acest scop, unul dintre grupurile de lucru organizate de Ministerul Finanţelor Publice analizează conceptul referitor la administrarea impozitului pe venit, prin globalizare anuală pentru fiecare gospodărie din România”.
De asemenea, potrivit Consiliului, referitor la „noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare” au fost făcute numeroase declaraţii politice contradictorii care trebuie clarificate. De exemplu, declaraţii privind reducerea impozitării, concomitent cu creşterea fiscalităţii, prin extinderea bazei de impozitare şi reducerea deducerilor fiscale: „Nimeni nu va plăti mai mult. Se înlocuiesc cele două cote de impozitare — 16% impozit pe salarii şi pe alte activităţi şi cea de 5% pe dividende — se înlocuiesc cu 0% şi 10%, adică toată lumea va plăti mai puţin” vs. „ceea ce urmărim este să lărgim baza de impozitare” vs. “Ideea e să scoţi din economia neagră toţi banii posibili, apropo şi de unde încasăm ca să mărim salariile: fiscalizăm totul” vs. „nu e echitabil ca un salariat care are salariul minim pe economie, dar şi venituri suplimentare semnificative din chirii sau dividende să primească aceleaşi deduceri fiscale ca un salariat cu salariul minim, dar fără niciun alt venit”.
Gol în vistieria statului
CNIPMMR avertizează că în anul 2016, 12,4% din veniturile totale ale bugetului general consolidat (27,7 miliarde de lei) au fost impozitele din salarii şi venit, iar potrivit programării bugetare cuprinse în „Raportul privind situaţia macroeconomică pe 2017 şi proiecţia acesteia pentru 2018 – 2020“, în 2017, din impozitul pe salarii şi venit, ar urma să se încaseze la buget 30 de miliarde de lei, adică 11,8% din veniturile totale ale statului.
Astdel, dacă impozitul anual se va plăti după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile, efectul va fi un gol în vistieria statului în anul 2018 de cel puţin 30 de miliarde de lei, concomitent cu o creştere a cheltuielilor bugetului cu 4,2 miliarde lei/an reprezentând onorariile celor 35.000 de consultanţi fiscali (10.000 lei onorariu x 35.000 x 12 luni).
Mai mult, o trecere de la 16% la 10% a impozitului pe venitul din salarii ar însemna o diminuare a impozitului aferent anului 2018, care va fi încasat în anul 2019 cu 10 miliarde de lei raportat la cifrele din 2016 şi de 11,2 miliarde de lei raportat la prognoza de venituri din impozitul pe salarii pentru 2017.
Consiliul precizează că, în forma prezentată, noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, va institui o sarcina administrativă suplimentară imensă (rezultată din înregistrare, stabilire obligaţii, evidenţă, plată/compensare, control etc.) şi o creştere foarte mare a cheltuielilor birocratice şi administrative (4,2 miliarde lei/an reprezentând onorariile celor 35.000 de consultanţi fiscali, cheluială cu salariile, spaţiile şi dotarile necesare pentru noile posturi bugetare care vor fi înfiinţate pentru înregistrarea, evidenţa, controlul celor 7,1 milioane de gospodării existente în România).
Minim cinci ani pentru pregătire
În viziunea CNIPMMR, implementarea sistemului de impozitare pe gospodării, având în vedere schimbările pe care le implică, necesită o perioadă de pregătire de minim cinci ani pentru ANAF şi cetăţeni (pregătirea salariaţilor şi a infrastructurii IT pentru noul sistem, informare şi explicare pentru cetăţeni), dar şi asigurarea numărului optim de consultanţi fiscali (angajare, pregătire profesională) şi, de asemenea, constituirea fondurilor bugetare de trecere la noul sistem, raporat la faptul că, cel puţin 1,5 ani din momentul introducerii nu se va încasa impozitul pe salarii (în practică mai mult ca sigur în primii 2-3 ani nu se va reuşi o colectare a impozitului de la toate gospodăriile care ar trebui să plătescă.)
Astfel, CNIPMMR susţine că este necesară menţinerea cotei unice, fiind însă de analizat posibilitatea reducerii de la 16% la 10% a acesteia, inclusiv eliminarea impozitului pe dividende, cu menţinerea actualului sistem fiscal coroborat cu scăderea impozitării pe forţa de muncă şi a reţinerii la sursă a impozitului, care asigură simplificare administrativ-fiscală, costuri birocratice reduse, cunoaşterea regulilor şi procedurilor de către toţi contribuabilii, dar şi creşterea veniturilor nete ale acestora, cu 6 puncte procentuale, cu efecte pozitive multiple economice şi sociale.
Se încarcă comentariile...
